Începând cu anul 2025, locuitorii din centrul Capitalei care îşi lasă clădirile în stare de degradare vor fi nevoiţi să achite un impozit majorat cu 600%. Primăria Sectorului 1 doreşte astfel să stimuleze proprietarii să îşi reabiliteze clădirile sau să le vândă pentru a fi renovate. Măsuri similare au fost adoptate şi în alte sectoare ale Bucureştiului, dar şi în oraşe mari precum Cluj-Napoca şi Timişoara. Cei care nu respectă noile reglementări riscă executarea silită sau chiar pierderea proprietăţilor.
Penalităţi drastice pentru clădiri degradate
Proprietarii care nu îşi întreţin clădirile vor fi suprataxaţi de autorităţi. Un exemplu notabil este fostul hotel Dunărea, situat lângă Gara de Nord. Construit în anii 1930, acesta a fost grav afectat de cutremurul din 1977 și abandonat ulterior. În prezent, clădirea se află într-o stare avansată de degradare şi adăposteşte persoane fără adăpost. În 2024, proprietarul hotelului a achitat un impozit de 6.000 de lei, însă din 2025 suma va creşte la aproape 40.000 de lei.
Termen pentru remedierea situaţiei
Înainte de aplicarea supraimpozitării, proprietarii au la dispoziţie şase luni pentru a lua măsuri de punere în siguranţă a clădirilor. „Poliţia locală identifică problemele şi emite somaţii care oferă un termen de şase luni pentru conformare. Dacă nu se intervine, impozitul poate fi majorat cu până la 500%, în funcţie de gradul de degradare al clădirii”, a explicat George Tuţă, primarul Sectorului 1. În prezent, zece clădiri sunt în faza de somare în acest sector.
Soluţii pentru recuperarea datoriilor
În situaţiile în care proprietarii nu plătesc impozitele majorate, autorităţile locale pot demara proceduri de executare silită. „Se pot institui popriri pe conturi bancare, se poate pune sechestru pe bunuri mobile sau imobile, iar proprietăţile pot fi scoase la licitaţie publică pentru recuperarea datoriilor. Procesul poate dura între trei luni şi un an”, a precizat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în imobiliare.
Impactul măsurilor
Supraimpozitarea are două efecte principale, conform specialiştilor: descurajarea păstrării clădirilor în stare de abandon şi acumularea de fonduri la bugetul local. „Măsura determină proprietarii să reabiliteze clădirile sau să le vândă. În caz contrar, datoriile acumulate permit autorităţilor să preia proprietăţile”, explică Matei Sumbasacu, fondatorul organizaţiei Re Rise.
În Bucureşti există peste 3.000 de clădiri cu risc seismic, multe dintre acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare. Alte oraşe mari din România au adoptat măsuri similare. În Cluj-Napoca, impozitele pentru clădiri neîntreţinute pot creşte cu până la 500%, iar în Timişoara, cu până la 300%.
