Cancelarul Austriei Karl Nehammer nu se teme de boicotul României la adresa companiilor austriece

Austria și-a atras o serie de critici la nivelul statelor UE, dar și oprobiul opiniei publice din România după votul negativ dat țării noastre în privința aderării la spațiul Schengen.

Cancelarul austriac Karl Nehammer continuă să apere veto-ul ţării sale împotriva aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

El spune că Austria trebuie să acţioneze la nivel naţional întrucât în alte ţări ale Uniunii Europene există o presiune insuficientă împotriva trecerilor neînregistrate ale frontierei.

În plus, Nehammer e convins că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă României decât Austriei.

Cancelarul Austriei afirmă că firmele austriece varsă bani la bugetul României şi creează locuri de muncă.

Cancelarul Austriei: ”România şi Bulgaria au cifre diferite”

Potrivit lui Nehammer, veto-ul Austriei va fi ridicat numai în momentul în care România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi protecţia frontierelor.

Karl Nehammer s-a declarat convins că vetoul ţării sale faţă de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen nu va avea consecinţe negative pentru companiile austriece prezente în cele două ţări, fiind vorba de două chestiuni separate- o problemă de securitate şi una de politică economică.
El a subliniat că un eventual boicot la adresa companiilor austriece le-ar afecta negativ mai degrabă pe cele două ţări în cauză, întrucât companiile respective aduc bani şi creează locuri de muncă.

”România şi Bulgaria au cifre diferite.

Aceste ţări nu pot cunoaşte numărul adevărat dacă ele nu au înregistrat oamenii”, a explicat Nehammer discrepanţa dintre informaţiile prezentate de cele două ţări şi de autorităţile austriece.
Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, şi anume de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are- proporţional cu populaţia sa- o presiune similară cu cea a Austriei.

De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit. În celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a explicat cancelarul.