Ce nu se face inainte sa inceapa Saptamana Patimilor

Ultima saptamana a Postului Sfintelor Pasti, cunoscuta ca Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, incepe in Duminica Floriilor si se incheie in Sambata Mare. Aceasta este cea mai aspra saptamana a postului, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile, si se adauga celor 40 de zile propriu-zise de post. Caracteristica acestei saptamani este slujba Deniilor, savarsite in fiecare seara, din Duminica Floriilor si pana in Vinerea Mare. Deniile sunt randuieli de o mare frumusete, care evidentiaza momentele dramatice legate de Patimile si Jertfa lui Hristos. Prin caracterul si continutul lor, Deniile sunt deosebite in cultul ortodox, fiind Utrenii, adica slujbe de dimineata, savarsite seara. Luni si marti, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urma invataturi ale Domnului.

Miercurea Mare aminteste de pacatoasa desfranata, care insa, ungandu-L pe Hristos cu mir, devine mironosita, dar si de tradarea lui Iuda, care L-a vandut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginti, gestul sau facand ca ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, alaturi de ziua de vineri, cand a fost rastignit Iisus.

In Saptamana Mare, oamenii din Maramures poarta haine negre, de doliu

In Saptamana Mare, credinciosii se pregatesc pentru sarbatoarea Invierii Domnului, atat sufleteste, cat si trupeste. In Bihor si in Maramures, este numita si Saptamana Neagra, se arata pe site-ul www.crestinortodox.ro. Postul se inaspreste, iar cei care nu au putut sa-l tina pana atunci, se straduiesc ca, cel putin in aceasta saptamana, sa-l respecte. In Maramures, oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si in albastru inchis. Multi credinciosi incearca chiar sa tina post negru in unele din aceste zile, avand credinta ca Dumnezeu ii fereste de boli, le da sanatate si ii ajuta pentru tot restul anului. In Saptamana Mare e bine ca toti credinciosii sa fie impacati cu toata lumea, sa ierte si sa-si ceara iertare.

Traditii si obiceiuri populare care pregatesc intampinarea Invierii Domnului

Pregatirile pentru intampinarea Invierii Domnului cuprind si o serie de traditii si obiceiuri populare. Acum se face curatenie generala in gospodarie, se matura curtile, se repara gardurile, se curata surile, se scoate namolul din santuri, se face curatenie si in grajdul animalelor. Una dintre principalele preocupari inainte de sarbatoarea Sfintelor Pasti este si primenirea hainelor, noteaza site-ul www.romanianmonasteries.org. Inca de la inceputul Postului, gospodinele croiesc camasi noi, atat pentru ele cat si pentru restul familiei, pentru a le purta in ziua de Pasti.

Muncile grele, permise doar pana miercuri

In ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se varuiesc casele, se spala sau se repara mobila, se spala geamurile si perdelele. Muncile la camp sunt permise doar pana miercuri, de joi barbatii raman pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile casnice. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie, pentru a intampina Invierea Domnului asa cum se cuvine, noteaza site-ul www.crestinortodox.ro.

Joia Mare reitereaza patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina, la care s-a instituit Taina Sfintei Impartasanii (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre farisei. In aceasta zi, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Seara, are loc slujba celor 12 Evanghelii, iar lumea merge la biserica imbracata in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. In Joia Mare se prepara, de obicei, copturile pascale: pasca si cozonacii si se rosesc ouale.

Vinerea Mare, ziua cu post negru, in care nu se mananca si nu se bea decat apa

Vinerea Mare este zi de post negru, in care nu se mananca si nu se bea decat apa. In aceasta zi nu se lucreaza si nu se fac nici copturi pascale. Este ziua in care a fost rastignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea pacatelor noastre si i se mai spune Vinerea Patimilor, Vinerea Pastilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca. Seara, lumea merge la biserica pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba inmormantarii Domnului Iisus Hristos. In mijlocul bisericii, este asezata o masa deosebita cu Epitaful deasupra, o panza pe care se afla imprimata icoana inmormantarii Domnului. Credinciosii trec pe sub aceasta masa, pentru a simboliza suferinta prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii. La sfarsitul slujbei, se inconjoara biserica cu Epitaful, pe sub care trec apoi toti credinciosii, la revenirea in biserica.

Sambata Mare este dedicata ultimelor pregatiri pentru Pasti: sacrificarea mielului si prepararea mancarurilor din carne de miel, precum drob, bors de miel, stufat sau friptura. Mielul este simbolul lui Iisus in traditia crestina, caci atunci cand Iisus a murit pe cruce pentru mantuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizand sacrificiul sau suprem. Seara, gospodinele pregatesc cosul pe care urmeaza sa-l duca la biserica, la slujba de Inviere, in care pun, de regula, o lumanare, oua rosii, pasca si cozonac, peste care astern cel mai frumos stergar din casa. Inainte de miezul noptii, lumea porneste catre biserica, unde credinciosii primesc lumina, semn al Invierii Domnului. Dupa slujba, oamenii merg la cimitir si aprind si acolo lumanari, pentru a vesti si celor de dincolo Invierea Mantuitorului.

In ziua de Paste, membrii familiei trebuie sa poarte haine noi

In ziua de Pasti, gospodinele schimba stergarele cu unele albe, iar toata familia poarta haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineata si pornesc prin vecini, pentru a vesti Invierea Domnului, primind in dar oua rosii si banuti. Mai intai merg baietii si apoi fetitele, pentru ca, dupa credinta populara, este bine ca in ziua de Pasti sa-ti intre in casa mai intai un baiat, ca sa ai spor si bogatie.


APRECIAZA ARTICOLUL !