Culisele puterii la Kremlin. Cum a ajuns Vladimir Putin preşedinte

 

Serghei Pugaciov fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, căruia i se spunea ”casierul” Kremlimnului. Se spune că a fost un personaj  apropiat lui Putin, petrecând vacanţe şi onomastici împreună şi că ar fi vorbit ”aproape zilnic”.

Pugaciov pretinde că a fost cel dintâi care a propus ca Vladimir Putin să îl înlocuiasca pe Elţîn la Kremlin.

În acest fel, spune el, s-ar fi încercat ca să se evite înlăturarea lui Elţîn de la putere de către ”durii” din serviciile de securitate.

În vremea aceea, fostul ofiţer KGB Vladimir Putin tocmai fusese numit Serviciul Federal de Securitate sub îndrumarea mentorului sîu, primarul reformist din Sankt Petersburg, Anatoli Sobceak.

”Elţîn practic pierduse puterea pentru că oamenii din serviciile de securitate ii provocau pe liberalii cu care se înconjurase Elţîn. Având în vedere că Putin era la acel moment directorul FSB-ul, numirea sa a fost văzută ca un fel de scut împotriva unei posibile lovituri de stat”, spune Pugaciov.

Putin a fost văzut ca un fel de arbitru între diferite clanuri de oficiali ai puterii – mai ales din partea serviciilor de securitate, care au beneficiat de resursele şi bogăţiile statului.

Pugaciov îl cunoştea pe Putin înca din anii ’90, atunci când gravita în jurul primarului Sobceak. Putin părea sî fie persoana ”ideală” pentru funcţia de premier, şi a avut această funcţie sub Elţîn până în 1999, când a devenit preşedinte interimar.

În opinia oligarhului rus, Putin avea la acea dată două atuuri: avea contacte cu lumea liberal reformistă, prin Sobceak şi îi putea linişti şi pe cei din FSB, succesorul KGB-ului. Mai mult, Putin era văzut atunci ca un personaj care ar dori să privească spre Occident.

”Speranţele apoi s-au risipit, dar atunci părea ca totul va fi perfect, că Putin o sa continue politica lui Elţîn. Poate va amintiți ca el prezida Comitetul de relatii externe la Saint Petersburg, care era important, si că astfel s-a creat iluzia ca Putin nu era numai un liberal in gindire, dar ca si privea catre Occident”, afirmă Pugaciov.

Anatoli Sobceak nu credea însă că Putin ar putea fi președintele Rusiei. El i-ar fi spus chiar,  în 2000, când Putin era dor preşedinte interimar, că asta ar putea fi o glumă, dar niciodată o realitate.

Pugaciov spune că înainte să devină premier, în august 1999, Putin nu și-ar fi dorit această funcţie şi ar fi încercat să evite să o accepte pentru că ”nu-i venea să creadă”, ”nu îşi putea imagina că aşa ceva chiar i s-ar putea întâmpla”.

În acea perioadă, susţine oligardul, Putin ar fi vrut să intre în lumea afacerilor şi chiar să se mute în străinătate, ”avea tot felul de fantezii”.

Ezitarea lui Putin este confirmată parţial şi de un prezentator al televiziunii ruse şi jurnalist de radio, Serghei Dorenko, un apropiat al miliardarului Boris Berezovski, cel care a devenit un critic acerb al politicilor lui Putin, decedat în 2013.

Dorenko povestise această reținere a lui Putin faţă de funcţia de premier într-o prelegere cu studenţii la Universitatea din Moscova în 2001.