All for Romania
Stiri din Romania si Diaspora

Cum a fost inventată așa zisa „limbă moldovenească”? O poveste care o să te lase cu gura căscată!!!

11.078

În anul 1924 a luat naștere ciudățenia antiistorică numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, care era formată din actuala Transnistrie, plus raioanele  Ananiev, Pesceana, Balta, Codâma, Ocna Roșie, Bârzula și Cruteni. Statul nou încropit de către sovietici avea nevoie de un popor nou. Așa a fost inventat, după cum relatează  cersipamantromanesc.wordpress.com, un „norod moldovenesc”. La rândul său, „norodul moldovenesc” avea nevoie de un grai propriu. I sa dat, cu forța, „limba moldovenească”.

În Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească exista un comisar al poporului pentru învățământ, care avea un nume ce i se potrivea de minune. Individul se numea Pavel Chior și declara răspicat, pretutindeni, că limba română, cea vorbită în România, a fost influențată într-o foarte mare măsură de limba franceză și, chipurile, moldovenii de dincolo de Nistru n-o mai puteau înțelege. Se vede treaba că mulți dintre cei ce pactizaseră cu bolșevicii aveau și grave probleme cu auzul, de vreme ce nu puteau pricepe limba lui Eminescu, nutrind părerea că ar fi încărcată de franțuzisme.

Atunci, după 1924, a debutat un intens proces de fabricare a unei „limbi moldovenești”, cât mai diferită de limba română literară. S-a constituit o ceată de „minți deștepte”, care s-a dedicat muncii de născocire a unui nou grai. În fruntea acestui grup se afla un anume Leonid Madan care a declarat că: „Limba moldoveneascî, în care grăiește amu norodul moldovnesc, este limbî sînistătătoari, diosăghitî di limba româneascî șî sî diosăghești șî di limba tuturor cărțâlor moldovnești, tipăriti păn la organizarea Republicii Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească”. În ciuda limbajului arahaic, „moldoveneasca ” era o limbă artificială, creată de lingviști, nu de către popor, așa cum este româna, cu toate franțuzismele sau englezismele sale!

Spre sfârșitul toamnei anului 1926, același Leonid Madan, unul dintre inventatorii limbii noi, declara următoarele: „Nu oaminii grăesc după vr’o gramaticî anumitî, dar gramatica s’alcătueşti după vorba oamenilor… Gramatica pentru om, dar nu omul pentru gramaticî, astfel ca aceasta să fie cît mai uşoarî şi mai înţăleasî di masîli largi”.

 

Orice limbă, și mai ales una proaspăt inventată, are nevoie de dicționare. Pentru a le face pe plac stăpânilor moscoviți, lingviștii bolșevici din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească au încropit un dicționar, care cuprindea o puzderie de cuvinte nou inventate. Acest dicționar avea un nume ieșit din comun, era numit „cuvântelnic”.

În „Cuvântelnicul academicesc al limbii moldovenești”, redactat la 1930, se găseau o mulțime de încropeli ridicole cu pretenții de cuvinte. Astfel, autoadministrarea se traducea prin „singurcîrmuire”, oxigenul era numit „aeronăscător”, aeroplanul se numea „sângurzburător”, barometrul era „aeromăsurător”, ghilimelele erau numite „lăbiuțî”, în vreme ce sufrageria era o simplă… „mâncătorie”.

Sunt cuvinte pe care românii nu le-au folosit niciodată, dar pe care câțiva „academicieni” roșii voiau să le introducă cu de-a sila, prin învățământul de stat, pentru a putea pretinde, ulterior, că româna nu este inteligibilă pentru moldoveanul obișnuit. Și nici viceversa!

Sursa: cunoastelumea.ro

Noi te tinem la curent!
Introdu adresa ta de email si iti vom trimite doar cele mai importante stiri si povesti.
Te poti dezabona oricand, foarte simplu.