Diagnosticul cardiopatiei ischemice

Exista in randul publicului tendinta la autodiagnosticare a cardiopatiei ischemice, mergandu-se uneori pana la un fel de „mandrie morbida“ a pacientilor in privinta purtarii acestui diagnostic. Aceasta tendinta, coroborata cu abordarea superficiala a simptomatologiei de catre medici, cu teama acestora de a nu gresi prin omisiune si cu penuria unor tehnici moderne de diagnostic, duce la supradiagnosticarea cardiopatiei ischemice si la tratamentul inutil al multor persoane. Pentru a evita aceasta situatie, este necesar un demers diagnostic riguros, bazat pe o discutie atenta si amanuntita cu pacientul, pe examinarea completa a acestuia si, nu in ultimul rand, pe investigatii imagistice si de laborator adecvate.

Nu orice durere precordiala inseamna cardiopatie ischemica. Cea mai mare parte a durerilor de piept au alta cauza: reumatismala, osteo-musculara, nevralgica, digestiva sau pleuro-pulmonara. Durerea specifica de angina este situata in centrul pieptului, nu in partea stanga, si are o suprafata de proiectie mai mare, fiind in mod tipic aratata de pacient cu toata palma, si nu cu un deget. Ea seamana cu o apasare, presiune, strangere, greutate, mai rar arsura, niciodata intepatura sau junghi. In mod caracteristic, afecteaza adultii de peste 40 de ani, care acumuleaza mai multi factori de risc cardiovascular. Angina pectorala apare la efort sau in conditii de stres psihic, dureaza pana la zece minute (de obicei, trei-cinci minute) si se amelioreaza la repaus sau la administrarea de nitroglicerina.

Electrocardiograma, investigatia cel mai des folosita pentru diagnostic, nu este din pacate suficienta pentru a confirma sau infirma cardiopatia ischemica. Contrar impresiei generale, foarte rar examinarea unei electrocardiograme este suficienta pentru a pune sau exclude diagnosticul de cardiopatie ischemica, mai ales pentru ca, intre crizele de angina, traseul electrocardiografic poate fi absolut normal. Un diagnostic corect presupune compararea mai multor electrocardiograme, dintre care in mod ideal una in timpul durerii, si integrarea informatiilor electrocardiografice cu simptomatologia clinica si rezultatele altor investigatii paraclinice.

Diagnosticul de certitudine al cardiopatiei ischemice nu este usor de realizat. Daca diagnosticul prezumptiv se pune prin analizarea durerii precordiale, examen clinic si electrocardiografie, stabilirea unui diagnostic c

 » Sursa: sanatate.bzi.ro


APRECIAZA ARTICOLUL !