Telegraph. Hepatita acută cu origine necunoscută ar putea fi legată de restricțiile din timpul pandemiei

În Marea Britanie s-au înregistrat în ultima lună 114 cazuri de hepatită acută cu origine necunoscută, iar în ultimele trei luni incidența acestora a fost similară cu cea așteptată în timpul unui an, marea majoritate a implicând copii cu vârsta de cinci ani și sub.

Oficiali britanici din domeniul sănătății afirmă că trei sferturi din aceste cazuri au fost cauzate de adenovirusuri, o infecție virală care, în mod obișnuit, produce răceala comună, dar care în cazul unui sistem imunitar slăbit poate evolua în hepatită.

Primul val de cazuri a fost detectat în Scoția cu mai puțin de patru săptămâni în urmă.

Experții au atras atenția asupra impactului pe termen lung pe care carantina îl poate induce asupra educației și sănătății fizice și mentale a copiilor.

Dr Meera Chand, care conduce investigația Agenției pentru Securitate a Sănătății din Marea Britanie cu privire la cauzele apariției cazurilor de hepatită acută cu origine necunoscută, afirmă că acțiunea virusurilor cu precădere asupra copiilor cu vârste mici poate fi o urmare a faptului că ei nu au fost expuși la infecții comune în anii de formare a sistemului imunitar, din cauza măsurilor de carantină dispuse de autorități în timpul pandemiei.

Dr. Meera Chand a expus această ipoteză, luni, în cadrul Congresului European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase ce se desfășoară la Lisabona.

Experții afircă că numărul de infecții cu adenovirusuri a fost neglijabil în timpul perioadelor de carantină, dar că în prezent se înregistrează săptămânal între 200 și 300 de cazuri, de 3-4 ori mai multe decât în mod obișnuit.

”Avem un factor care afectează un grup particular de copii de o anumită vârstă care fie face acea infecție mai severă, fie o determină să declanșeze un fel de imunopatologie”, a afirmat dr. Meera Chand, citată de The Telegraph.

Aikaterini Mougkou, de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, afirmă că tendințele actuale sunt ”extrem de îngrijorătoare”.

La rândul său ea remarcă creșterea numărului cazurilor de infecție cu adenovirusuri după ridicarea restricțiilor.

”Din cauza distanțării fizice impusă de restricțiile din timpul pandemiei, în 2020 și 2021 au fost înregistrate puține cazuri, dar, de la începutul lui 2022 am constatat o circulație mai mare, în special în grupul de vârstă de sub cinci ani”.

Prof Deirdre Kelly, un expert în hepatologie pediatrică de la Birmingham Women’s and Children’s Hospital, este de părere că numărul de cazuri va continua să crească.

”Cred că ceea ce am văzut până acum poate fi doar vârful aisbergului, pentru că multe din cazuri nu au ajuns să fie sub atenție medicală, lipsind din simptomatologie icterul pacienților”, afirmă ea.

”Putem avea o descreștere a incidenței, pe măsură ce copiii își vor întări sistemul imunitar. Ceea ce va fi interesant de urmărit este dacă cei afectați pot fi diferențiați din punct de vedere genetic”, a mai declarat Prof. Deirdre Kelly.

O altă ipoteză în legătură cu cazurile de hepatită acută cu origine necunoscută, o leagă de posibilitatea ca adenovirusurile comune să fi suferit o mutație și acțiunea lor să fie devenit mai severă.

Până în prezent vaccinarea împotriva COVID nu a fost identificată drept o cauză potențială a afecțiunii, afirmă oficialii britanici din domeniul sănătății, niciun copil din cei 10 afectați de hepatită în Marea Britanie nefiind vaccinat.

De asemenea, nu există nicio legătură între cazuri, niciunul dintre bolnavi neavând un contact direct unul cu celălalt. Nu au fost eliminați complet nici factorii de mediu, deși pare puțin probabil, având în vedere răspândirea cazurilor în întreaga lume.