Marea problemă a litoralului românesc: „Nu mai poate genera amintiri frumoase”

În ciuda așteptărilor patronilor din turism, 2022 este primul sezon estival în care numărul turiștilor care își fac concediul pe litoralul românesc scade.

Principala cauză a acestei scăderi pare să fie creșterea prețurilor, în ultimele săptămâni având loc numeroase dezbateri în mediul online despre prețurile la șezlonguri si cele pentru parcări.

Într-o încercare disperată de a salva a doua jumătate a sezonului, în unele stațiuni au scăzut prețurile la parcare.

Omul de afaceri Mohammad Murad a făcut o analiză a acestui sezon estival, afirmând că este cel mai slab din ultimii 30 de ani. El a precizat că în ultima săptămână au fost pe litoral 80 – 90.000 de turişti, iar în aceeaşi perioadă a anului trecut erau 140.000. Murad a mai afirmat că hotelierii nu au crescut preţurile, în condiţiile în care tarifele la alimente şi utilităţi s-au mărit.

Jurnalistul Lucian Mîndruță a venit cu o nouă abordare a cauzelor pentru care românii aleg destinații din alte țări. El este de părere că cea mai mare problemă a litoralului românesc este faptul că nu mai poate genera amintiri frumoase, după cum a scris într-o postare pe pagina sa de pe Facebook:

„Cred că cea mai mare problema a litoralului românesc e faptul că nu mai poate genera amintiri frumoase.

El însuși, fără niciun ajutor. Fără să te îndrăgostești, fără să vezi primii pași pe nisip ai copilului…

Doar el, de la restaurant la hotel și până la plajă.

Sunt câteva locuri bune și frumoase – dar marea majoritate par făcute doar să bifeze o necesitate, nu să ofere o experiență.

“Aici mănânci, aici dormi, acolo faci plajă, mai încolo faci baie și cam asta e. Seară, mergi la circul italian sau te plimbi matale pe faleză”.

Cam asta e toată oferta pentru un om obișnuit, care se culcă la miezul nopții, nu merge în club decât maxim o dată, vrea să se bucure de vacanță (și poate chiar reușește) însă la final, când trage linie, NU-ȘI POATE AMINTI mai nimic de povestit acasă.

Ori tocmai din cauza asta mor destinațiile. Când nu poți spune nimic despre ele, nu neapărat când te plângi, inclusiv de prețuri. În fond, oamenii se plâng de prețurile Parisului și tot se duc!

Litoralul nostru a început că un fel de a savura marea, plajă, soarele, orizontul.

Acum toate astea au fost industrializare, reglementate, taxate dar mai ales standardizate. Nu ai de ce să alegi hotelul asta versus ălălalt. Terasă asta versus altă. Din nou: cu ceva excepții, că să fie clar. Vorbesc de marea majoritate a locurilor, care dau marea majoritate a experiențelor.

În cazul Mamaia și spre nord, inclusiv Năvodari, sejurul seamănă tot mai mult cu o vacanță în Militari, dacă cumva ar apărea o plajă la Apărătorii Patriei. E o vacanță la bloc, pentru oameni care trăiesc la bloc, și nu e vină lor că nu mai simt nevoia să se mai întoarcă.

Ce s-ar putea schimbă și cum?

Nimic. Nu se mai poate face nimic, cel puțîn în jurul Constanței, mai ales în zona Mamaia și Năvodari, pentru că pur și simplu nu mai e loc.

Am pus acolo – cu complicitatea bănuită a autorităților locale – cartiere de blocuri și în spatele lor alte blocuri, pompos numite ”Residence”, în care experiență e similară ce cea a conservelor pe raft la supermarket.

Te-ai întoarce acolo după primul sejur?

Doar dacă ai reuși cumva să păstrezi în minte, vreme de un an, fiorul unei plăceri generate de IMAGINEA locului, de mirosul lui, de zâmbetele localnicilor…

Se întâmplă asta pe litoralul nostru? Foarte rar.

Revii fericit de acolo? Și mai rar. Ții minte vreo bucurie pe care vrei să o repeți? Poate. Dar foarte rar ea ține de loc și mult mai des de persoană cu care ai fost acolo…

Și atunci, atunci de ce te-ai mai întoarce? Ce amintire poate să te tragă înapoi?

Puneți întrebarea asta oricărui investitor în hoteluri, restaurante, oricărei autorități locale și, în 99% din cazuri veți primi înapoi o privire goală.

La fel de goală că sticlă pe care o bei în fiecare seară ca să găseșți în alcool ceea ce trebuia să-ti aducă locul…”, a scris Lucian Mîndruță.