Richard Nixon în urmă cu 30 de ani: Dacă lucrurile nu funcționează în Rusia, va urma un regim infectat cu virusul imperialismului – video

Fostul președinte american Richard Nixon a militat în ultimii ani ai vieții pentru abordarea cu atenție a situației și a relației cu Rusia.

Nixon, care s-a aflat la conducerea Statelor Unite între 1969 și 1974, este considerat de multe voci drept cel mai competent președinte american în materie de politică externe din secolul XX.

În martie 1992, cu doi ani înainte de moarte, Richard Nixon a acordat un interviu pentru emisiunea “Inside Washington”, în care a avertizat asupra riscului eșuării proiectului democratic în Rusia după căderea comunismului.

„Rusia, în acest moment, este la o răscruce. Se spune des că Războiul Rece s-a încheiat și că Occidentul l-a câștigat. Este doar pe jumătate adevărat fiindcă ce s-a întâmplat în realitate este că a fost înfrânt comunismul. Dar ideea de libertate este pusă acum la încercare.

Dacă lucrurile nu funcționează în Rusia vom asista la o întoarcere nu la comunism, care a eșuat definitiv, ci la ceea ce numesc eu „un nou despotism”, care va reprezenta un pericol de moarte pentru întreaga lume.

Va urma un regim infectat cu virusul imperialismului rusesc, o caracteristică a politicii externe a Rusiei de secole.

De aceea, Statele Unite, Occidentul, toți cei care vor pace în lume trebuie să lupte pentru un stat Rusia funcțional, unde libertatea să câștige.

Dacă democrația are succes în Rusia, va deveni un model pe care să-l urmeze și celelalte state comuniste, puținele care au mai rămas – China, de exemplu.

Dacă democrația eșuează în Rusia, consecința va fi că susținătorii autoritarismului din China vor primi o nouă viață.

Vor spune “dacă acolo nu a mers, nu este niciun motiv ca noi s-o luăm pe calea democrației””, a spus Nixon, printre altele, potrivit unei înregistrări scoase din arhivă de coordonatorii Fundației „Richard Nixon”.

În aceeași perioadă, martie 1992, Richard Nixon i-a atras atenția liderului de atunci de la Casa Albă – George Bush Sr. că „este în pericol de a salva înfrângerea din fălcile victoriei în Războiul Rece”, potrivit documentelor de arhivă.

În lumea reală, potrivit lui Nixon, dacă reforma nu reușește să producă o viață mai bună în Rusia și în celelalte foste republici sovietice, ”un despotism nou și mai periculos va prelua puterea, oamenii vor ceda libertatea pentru securitate și-și vor încredința viitorul unor mâini vechi cu fețe noi”.

”Occidentul”, mai spunea atunci fostul lider american, ”nu a reușit până acum să profite de moment pentru a modela istoria în următoarea jumătate de secol…

Dacă [președintele rus Boris] Elțin eșuează, perspectivele pentru următorii 50 de ani devin sumbre. Poporul rus nu se va întoarce la comunism. Dar un nou despotism, mai periculos, bazat pe naționalismul rus extremist va prelua puterea…

Dacă va prevala un nou despotism, tot ce a câștigat Rusia în marea revoluție pașnică din 1991 va fi pierdut. Războiul ar putea izbucni undeva în fosta Uniune Sovietică, pe măsură ce noii despoți folosesc forța pentru a restabili ”granițele istorice” ale Rusiei”.

În scenariul unei Rusii naționaliste resuscitate, Nixon vedea amenințări reînnoite în întreaga lume, din partea foștilor clienți sovietici precum Irak, Siria, Libia și Coreea de Nord, culminând cu răspândirea în lume a armelor convenționale, a rachetelor balistice și a tehnologiei nucleare.

”Dacă libertatea eșuează în Rusia”, scria Nixon într-un memorandum predat administrației Bush, „vom vedea cum valul de libertate care a cuprins lumea începe să scadă, iar dictatura mai degrabă decât democrația va fi valul viitorului”.

Nixon a încearcat să convingă administrația Bush să înțeleagă supraviețuirea și succesul președintelui Elțin ca pe o situație de urgență națională pentru Statele Unite: ”ca toți liderii puternici care încearcă să facă diferența, domnul Elțin nu este perfect. A făcut greșeli grave. Dar este o figură istorică extraordinar de importantă”.

Ceea ce SUA și Occidentul făcuseră atunci pentru a ajuta Rusia lui Elțin – împrumuturi pentru cereale, o ”conferință internațională de foto-oportunitate” la Washington în ianuarie 1992, un transport aerian cu surplus de hrană, un contingent al Corpului Păcii – Nixon vedea ca un ”răspuns patetic inadecvat în lumina oportunităților și pericolelor cu care ne confruntăm în criza din fosta Uniune Sovietică”.

Fostul președinte propunea un program „crucial” în șase puncte:

1. hrană umanitară și ajutor medical;

2. un „corp de întreprindere liberă” de manageri occidentali care să ajute cu abilitățile pieței libere;

3. reeșalonarea datoriilor sovietice și a plăților dobânzilor;

4. acces mai mare pentru exporturile rusești pe piețele occidentale;

5. participarea la un mecanism de stabilizare a rublei;
crearea unei singure organizații occidentale pentru coordonarea proiectelor de ajutor guvernamental și privat.

SUA, continua el în memorandum, trebuie să „oferă conducerea” și „să suporte partea noastră din povară”. Nixon avertiza: „Miza este mare și jucăm ca și cum ar fi un joc de duzină”.

Contestându-l direct pe președintele Bush, fostul președinte recunoaștea nepopularitatea actuală a ajutorului extern și afirma că „semnul unei mari puteri politice nu este doar să susțină ceea ce este popular, ci să facă popular ceea ce este nepopular dacă acesta servește interesului național al Americii”.