Anul 1989 a fost marcat, la nivel internațional, de un val de evenimente care au condus la căderea, rând pe rând, a regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est. România a fost singura țară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost executați. Perioada dintre 16 și 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de „Revoluția de la Timișoara”.

Înainte de evenimentele de la Timișoara, declanșate la 16 decembrie 1989, la Iași, un grup de oponenți ai regimului Ceaușescu, a avut o tentativă de organizare a unui protest, în Piața Unirii, la care urmau să participe intelectuali, studenți, dar și muncitori.

16 DECEMBRIE 1989: Mai mulți credincioși reformați din Timișoara demonstrează pașnic, în jurul bisericii reformate din Piața Maria, împotriva unei decizii judecătorești prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat și mutat în altă localitate. Mișcarea avea să se extindă, la ea participând studenți, muncitori, precum și alți locuitori ai orașului.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanți și se strigă „Jos cu Ceaușescu!”. O parte a mulțimii merge spre Căminele Studențești pentru a aduna noi demonstranți. Se ajunge și la sediul PCR unde au loc altercații cu autoritățile și unde se efectuează și primele arestări. Până la miezul nopții, unii manifestanți, printre care și pastorul László Tokés, sunt bătuți și arestați.

17 DECEMBRIE 1989: Nicolae Ceaușescu convoacă o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe și anunță, în legătură cu manifestațiile din Timișoara, că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socotește stare de necesitate și se aplică legea! În Timișoara a fost atacat și sediul. Nu s-a reacționat, s-a întors și obrazul celălalt, de parcă ar fi fost Iisus Hristos. Începând de astăzi toate unitățile Ministerului de Interne, inclusiv miliția, trupele de securitate, unitățile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanțe! Fără discuție! Cu respectarea regulamentelor și normelor legale de somație, conform legilor, Constituției. Dar oricine atacă un ofițer, un soldat, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta imediat! Niciun fel de justificare! Umanismul nu înseamnă pactizare sau capitulare în față cu dușmanii! Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrității țării și socialismului!”, a precizat Ceaușescu, în cadrul teleconferinței.

În oraș se aud primele focuri de armă, de seara până după miezul nopții având loc lupte de stradă între civili și militari și fiind incendiate TAB-uri, tancuri și magazine. De asemenea, pe treptele Catedralei, un grup format din copii și tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceaușescu!, Libertate! Vrem o țară liberă!”.

Muncitori, locuitori și studenți din Timișoara se îndreaptă spre Piața Operei, rostind îndemnuri la acțiune împotriva dictaturii comuniste; 17 decembrie 1989

18 DECEMBRIE 1989: În timp ce Nicolae Ceaușescu își începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timișoara magazinele au vitrinele sparte, milițienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicați să stea în grupuri.

Un grup de 30 de tineri iese în fața Catedralei din Timișoara să repete colinde și alte câteva sute de manifestanți li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

Are loc o ședință convocată de generalul Constantin Nuță în urma căreia s-au stabilit condițiile derulării operațiunii „Trandafirul”, care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timișoara la București și incinerarea lor, pentru a șterge urmele represiunii.

19 DECEMBRIE 1989: După două zile în care armata, miliția și securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranții ocupă centrul Timișoarei, din zona Piața Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timișoara își încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile orașului, militarii fraternizează cu revoluționarii și se scandează sloganul: „Armata e cu noi!”. La ora 11.00, prim-secretarul Radu Bălan este reținut de muncitorii de la fabrica Elba. Ulterior, generalul Ștefan Gușe se va prezenta în fața muncitorilor fabricii, dar în urma primirii ostile, se retrage.

40 de cadavre ale unor victime ale represiunii, neidentificate, din Timișoara sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Județean Timiș în București, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul „Cenușa”.

20 DECEMBRIE 1989: Demonstranții din Timișoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (președinte), Ioan Chiș (vicepreședinte) și Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mișcarea de rezistență. Dimineața, coloane de muncitori (100.000-150.000) din întreprinderile orașului se îndreaptă spre Piața Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ștefan Gușe ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi și interzicerea folosirii armamentului din dotare. La scurt timp, forțele de ordine din subordinea ministerului de Interne se retrag datorită numărului mare de manifestanți. În jurul orei 13.00 coloanele de manifestanți ajung în Piața Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autoritățile centrale și locale nu-și mai exercită autoritatea asupra orașului. Astfel, Timișoara devine primul oraș liber al României.

Revoluția Română din decembrie 1989, Timișoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989

În balconul Operei i se înmânează primarului Timișoarei revendicările protestatarilor: eliberarea arestaților, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceaușescu, circulația liberă a oamenilor și a ideilor.

Revoluția Română din decembrie 1989; Timișoara — 20 decembrie 1989

Nicolae Ceaușescu revine din vizita oficială din Iran și decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că „elemente huliganice… au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării țării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluției socialiste și întoarcerii sub dominație străină”. Totodată, Ceaușescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj și pe românii din interior care își vând țara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.