Orice viitoare mama trebuie sa stie asta

Hepatita virala acuta de tip A, denumita si boala „mainilor murdare“, se transmite pe cale fecal-orala. Determina forme usoare de boala, de obicei cu izbucniri epidemice în colectivitati de copii, 80-90% fiind forme asimptomatice care se vindeca, determinand o imunitate definitiva. Transmiterea materno-fetala este exceptionala, boala nu influenteaza cursul sarcinii si nici produsul de conceptie.

Risc de transmitere la fat este mare în cazul hepatitei de tip B. Este determinata de un virus mai complex, extrem de rezistent la substantele dezinfectante, usor transmisibil atat prin sange si derivate cat si prin secretii (saliva, secretii vaginale, sperma). Transmiterea se poate face deci atat prin transfuzii, injectii, instrumentar insuficient sterilizat, dar si prin contact sexual sau contact cu secretiile bolnavului. Virusul hepatitei de tip B contine un antigen de suprafata Ag HBs si o componenta centrala ce contine ADN viral si antigenele centrale Ag HBc si Ag HBe. Împotriva acestor antigene se formeaza în sange anticorpi. Prezenta sau absenta acestor markeri, precum si configuratia lor, sunt extrem de utile pentru stabilirea stadiului infectiei cu virus de tip B: hepatita virala acuta, hepatita cronica persistenta sau activa cu virus B, purtator cronic de Ag HBs. În toate aceste situatii se întalneste prezenta Ag HBs , dar pentru a stabili cu exactitate în care dintre aceste cazuri se încadreaza pacienta noastra, de obicei gravida, trebuie efectuate investigatii suplimentare: Antigen HBe (ce semnifica infectie severa cu replicare virala si risc de cronicizare, dar si risc de transmitere materno-fetala), Anticorpi anti HBc Ig M si Ig G, Anticorpi anti HBe (aparitia lor semnifica absenta replicarii virale, cat si a contagiozitatii, tendinta de vindecare si disparitia riscului de cronicizare).

Riscul de transmitere de la mama la fat a virusului variaza în functie de varsta sarcinii la care a debutat hepatita (în cazul infectiei acute): în trimestrul I – risc 0%, în trimestrul al II-lea – 10-25% si în trimestrul al III-lea – 80-90%. La gravidele purtatoare cronic de Ag HBs riscul variaza în functie de prezenta sau absenta AHBe, marker al contagiozitatii si replicarii virale. Riscul este maxim în caz de Ag HBS si Ag HBe pozitiv si mai redus în cazul în care numai Ag HBs este pozitiv.

Modul de transmitere de la mama la fat este prin contaminarea în timpul nasterii a copilului cu sange si secretii materne. Mult mai rar este posibila transmiterea transplacentara în cursul sarcinii. De asemenea, este posibila infectarea nou-nascutului în cursul alaptarii (mai putin implicata datorita concentratiei reduse virale în laptele matern). Hepatita de tip B aparuta în trimestrul al III-lea poate determina nastere prematura si hipotrofie fetala (copii cu greutate mica la nastere). Nou-nascutii infectati vor dezvolta forme asimptomatice de hepatita acuta de tip B ce trec neobservate si, din pacate, într-un procent important vor ramane purtatori cronici de Ag HBs, din care 40% vor dezvolta forme agresive de hepatita cronica si ciroza hepatica. De aici rezulta importanta depistarii sistematice a gravidelor purtatoare de Ag HBs, investigarea lor pentru stabilirea tipului si stadiului evolutiv de infectie,

 » Sursa: sanatate.bzi.ro


APRECIAZA ARTICOLUL !