Prognoza meteo actualizată. Vortexul polar se formează cu repeziciune, cum va fi iarna 2022-2023 în România

Răcirea stratosferei începe de obicei în august, crescând puternic în septembrie și octombrie. În cele din urmă, Stratosfera atinge cea mai rece perioadă în noiembrie și decembrie, când vortexul polar este de obicei cel mai puternic. Cum va fi afectată România de aceste fenomene.

Începând de duminică, 18 septembrie, valorile termice vor fi mult mai scăzute. Scăderile vor fi ca urmare a valului de aer polar care se abate pe cerul României.

ANM mai spune că de la începutul săptămânii vitoare acest val de aer polar va schimba valorile termice în mai toată țara, iar la munte chiar va ninge, va apărea lapovița și viscol pe creste.

Un vortex polar apare acum în stratosferă peste Polul Nord. A început să se formeze pe măsură ce răcirea sezonieră s-a intensificat și va continua să se consolideze până în iarna anului 2022/2023. Având o istorie lungă de impact asupra iernilor din Statele Unite și Europa, este monitorizată evoluţia lui îndeaproape în fiecare toamnă și iarnă.

În prezent, temperatura este deja în scădere în stratosferă. În imaginea de mai jos, puteți vedea prognoza schimbării temperaturii pentru sfârșitul lunii septembrie. Arată o răcire continuă peste și în jurul Polului Nord, iar efectele se vor vedea în toată lumea.

Privind prognoza în timp real a temperaturilor, putem vedea un nucleu rece în curs de dezvoltare peste cercul polar. Aceasta este inima Vortexului Polar, care, cu cât devine mai rece, cu atât efectele vor fi vizibile pe o arie mai mare. Asta pentru că se hrănește cu diferența de temperatură/presiune dintre regiunile polare și cele sudice ale emisferei nordice.

Privind prognoza pentru sfârșitul lunii septembrie, se observă că vortexul polar este mult mai dezvoltat și crește rapid în dimensiune și influență. Pe măsură ce presiunea scade în vortexul polar, acesta crește viteza și adâncimea vântului. Cu cât devine mai puternică, cu atât este mai ușor să ne influențăm vremea la suprafață.

Vortexul polar are multe straturi și diferite rezultate meteorologice pe care le poate produce. Dar, indiferent de puternic, slab sau prăbușit, joacă întotdeauna un rol important în vremea.

Imaginea de mai jos arată unul dintre evenimentele puternice Polar Vortex de câteva ierni în urmă. O astfel de formă aproape circulară înseamnă de obicei o circulație stratosferică puternică. Dar, mai întâi, ce este Polar Vortex, de ce ne pasă de el și de ce ar trebui să-ți faci asta?

Pe măsură ce ne îndreptăm spre toamnă, regiunile polare încep să primească mai puțină lumină solară. Cu mai puțină energie solară, temperaturile încep să scadă și răcirea sezonieră începe peste polul nord.

Dar, pe măsură ce temperaturile polare scad, atmosfera mai la sud este încă relativ caldă, deoarece continuă să primească lumină și energie de la Soare.

Acest lucru determină o diferență globală puternică de presiune între regiunile polare și subtropicale și o circulație mare de joasă presiune (ciclonică) începe să se dezvolte în emisfera nordică. Se extinde de la stratul de suprafață mult în sus în stratosferă. Acesta este cunoscut sub numele de Vortexul Polar.

Prognozele meteorologice pe termen mediu, realizate de două mari institute europene, arată că vom avea o iarnă cu puțină zăpadă, ceea ce ar putea crea probleme în agricultură.

Prognozele care anunță o iarnă blândă în România au fost realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu și de Serviciul Meteorologic al Regatului Unit.

„Ne așteptăm la un strat mai mic de zăpadă, în majoritatea țării, excepție făcând sud-vestul țării unde ne asteptam la valori normale. Ne așteptăm ca temperaturile să fie peste medie la nivelul întregii țării, ușor mai ridicate, ceea ce favorizează formarea de precipitații sub formă lichidă”, afirmă cercetătorul științific George Gârbacea, citat de stirileproTV.

Pe o hartă pe care analiștii Severe Weather au realizat-o pe baza datelor Centrului European pentru Prognoze au fost colorate cu galben și roșu regiunile unde va fi mai puțină zăpadă decât în ultimii ani. Doar albastru indică o depășire a mediei.

Potrivit Centrului European de Prognoze, în prima parte a iernii sunt slabe șanse să ningă în România. Doar o zonă restrânsă în sud-vestul țării este reprezentată cu albastru.

La începutul iernii se va reactiva fenomenul „La Nina”. În prognoza serviciului meteorologic al Marii Britanii, aproape toată România este colorată în portocaliu, semn că va fi deficit de zăpadă. Dacă această lipsă de precipitații va fi insoțită de ger, pentru agricultură va fi rău.

Daniel Alexandru, șef laborator agrometeorologie: „Pentru culturile aflate în câmp ar fi preferabil ca toamna să înceapă să își intre în drepturi, adică să ne apropiem de iarnă cu temperaturi din ce in ce mai scăzute. Dacă se ating temperaturi negative – 10, -15 , ar fi bine să avem un strat superficial de zăpadă”.

Organizația Mondială de Meteorologie a atenționat, într-un comunicat, că la începutul iernii se va reactiva fenomenul „La Nina”, care produce temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific. Chiar dacă este departe de noi.

„Acest fenomen e relevant, ar putea insemna pentru partea de nord a Europei o iarnă mai blândă și cu precipitații mai multe, iar pentru iernile din țara noastră influențele sunt complexe, pentru că pot veni și dinspre regiunile nordice dar și dinspre Marea Mediterană mai multe precipitații”., spune şi Florinela Georgescu, director ANM.

Meteorologii români sunt preocupați mai ales de fenomenele de deasupra Câmpiei Ruse – de acolo, în iernile geroase, vin masele de aer foarte rece. Acestea vor influența mult consumul de energie din țara noastră.