Le Monde. În Europa Centrală, generozitatea față de refugiații ucraineni începe să se stingă

Țări aflate în prima linie la primirea refugiaților din Ucraina, ca Polonia, Austria sau Cehia, au început să-și revizuiască politica privind ajutoarele acordate, după ce s-au confruntat cu costurile financiare ale acestor măsuri și cu anumite abuzuri, scrie publicația franceză Le Monde.

După ce au deschis larg porțile pentru refugiații ucraineni la începutul războiului, țările din Europa Centrală încep să-și revizuiască politica: fără gratuitate pe transporturile publice, diminuarea alocațiilor, evacuarea din hoteluri și transferul în baze mai puțin confortabile…

Măsuri sunt luate, de multe ori, în numele luptei împotriva abuzurilor sau din rațiuni financiare, într-un moment în care inflația face ravagii, dar acestea anunță și pierderea din entuziasmul observat în debutul conflictului, subliniază articolul semnat de corespondenții Le Monde din Varșovia și Viena.

Fără transport gratuit

În Polonia, țară care a primit 1,5 milioane de refugiați ucraineni, municipalitățile din marile orașe – Varșovia, Cracovia, Gdansk, Katowice, Lodz etc. – au suspendat recent gratuitatea pentru transportul .

Decizii similare au fost anunțate în numeroase țări vecine. În Slovacia, compania de stat feroviară a redus la 5 zile transportul gratuit, după ce a detectat ”abuzuri”, potrivit unui înalt funcționar din ministerul Transporturilor.

La Viena, devenită un punct de trecere pentru refugiații care vin dinspre Ungaria sau Slovacia, parcarea a redevenit cu plată pentru mașinile din Ucraina, de la 1 iunie.

Cu câteva săptămâni în urmă, șeful filialei locale a Partidului Libertății din Austria (FPÖ – extremă dreaptă) a postat pe Instagram poze cu numeroase SUV-uri cu numere din Ucraina apărute în Viena și a scris: ”Săracii ucraineni cărora primarul le face cadou costul pentru staționarea autovehiculelor, în timp ce fiecare vienez trebuie să plătească pentru a parca”.

Alocații diminuate

Dincolo de transport și parcare, mai multe țări au anunțat că vor să diminueze drastic alocațiile vărsate către ucraineni.

Cehia – care este a doua țară din Europa ca număr de refugiați ucraineni primiți, după Polonia – a decis că doar cei care se cazează și se hrănesc prin propriile mijloace vor mai putea să primească alocația lunară de aproximativ 200 de euro, instituită la începutul războiului.

De asemenea, ucraineni vor mai putea beneficia de o asigurare medicală gratuită doar pentru 150 de zile, după care vor trebui să se apuce de muncă, a avertizat guvernul ceh.

În timpul dezbaterilor din Camera Deputaților de la Praga, care a adoptat această măsură pe 31 mai, unii aleși au acuzat ”turismul social” pe care îl practică unii ucraineni, principalii vizați – sute de romi care s-au instalat în corturi la gara din Praga, spunând că nu au alte soluții de locuire.

Autoritățile din Cehia au amenințat că îi vor expulza, argumentând că sunt vorbitori de limba maghiară și, de multe ori, dețin pașapoarte din Ungaria sau au depus deja cereri de azil în alte state europene.

”Situația lor este în mod obiectiv complicată, dar li se cere să plece doar pentru că sunt romi, fără să se încerce să se analizeze situația lor în detaliu”, acuză Dalimil Petrilak, un militant specializat în ajutorul pentru migranți.

Pentru el, dezbaterea politică referitoare la refugiații ucraineni este deviată într-o direcțe greșită în Cehia: ”Alegeri vor avea loc în curând, iar responsabilii noștri politici sunt atenți să nu apară drept cei care au permis venirea unor cazuri problematice”.

În Polonia, guvernul continuă să le ofere refugiaților acces la sănătate și ajutoare sociale ca și propriilor cetățeni, inclusiv o alocație familială de aproximativ 100 de euro pentru fiecare copil.

Dar, de la 1 iulie, ajutorul de aproximativ 9 euro pe zi destinat celor care adăpostesc refugiați în propria casă și îi hrănesc va fi suspendat. Cu câteva excepții: femei însărcinate, persoanelor care prezintă un handicap etc.

”Suntem convinși că multe persoane din Polonia sunt în stare să se adapteze”, a justificat măsura Pawel Szefernaker, secretar de stat la interne, responsabil de problema refugiaților.

O problemă serioasă, în condițiile în care mai mult de un milion de refugiați sunt găzduiți de către particulari, arată Dominika Pszczolkowska, de la Centrul de cercetare asupra migrației din cadrul Universității din Varșovia.

”Aproximativ 25%-30% dintre noii veniți ucraineni au găsit deja un job legal, ceea ce este o cifră incredibil de ridicată. Dar în marile orașe, piața locuințelor este complet saturată.

Unii preconizează  construirea unor locuințe modulare pentru refugiați. E o opțiune, dar ar trebui să rămânem foarte prudenți pentru ca asta să nu conducă la segregare. Aș prefera investiții crescute în locuințele sociale, de care Polonia avea în orice caz nevoie”, arată cercetătoarea.

În Polonia, venirea refugiaților a dus la explozia chiriilor, mai notează Le Monde.

Probleme și în Bulgaria

Bulgaria, care a primit 100.000 de refugiați de la debutul conflictului, a pus capăt, la începutul lunii iunie, găzduirii acestora în numeroase hoteluri de la Marea Neagră. Măsură costa statul bulgar aproximativ 20 de euro de persoană pe zi.

Guvernul de la Sofia convenise de la începutul războiului cu hotelierii că vor putea redeschide porțile pentru turiști în sezonul estival.

În câteva zile, mii de ucraineni au fost somați să plece din camere și au ajuns într-un centru de tranzit, folosit de obicei de migranții veniți din Turcia. Aici condițiile sunt mai spartane, fiind cazați în corturi și containere, notează jurnaliștii Le Monde.

În centrul de tranzit, au izbucnit tensiuni, iar unii dintre ucraineni au preferat să se întoarcă în țara lor.

Până acum găzduită într-un hotel din Varna, Lubovia Gryvnak, o pensionară de 64 de ani originară din Kiev, a preferat să plece la Cracovia, în Polonia, unde era deja refugiată fiica sa.

”Nu știam foarte bine unde urmează să ne ducă, au vorbit de un gimnaziu și de centrul de tranzit, și erau zvonuri că acolo condițiile ar fi foarte rele”.

Peste 20.000 de ucraineni au fost deplasați până la acest moment în Bulgaria.

”Timp de trei luni noi am adus un suport fără precedent într-unele dintre cele mai bune hoteluri din Bulgaria. Acum intrăm într-o realitate mult mai apropiată de ceea ce se înțelege prin refugiați”, a justificat primul ministru bulgar, Kiril Petrov.