sâmbătă, 26 septembrie 2020

Tăriceanu: „Prelungirea stării de alertă nu se justifică. Sunt câteva industrii la pământ”

Știrile zilei

Ce spune Tavi Colen despre fosta soţie a lui Alin Oprea: „M-am trezit cu ea în casă…”

Tavi Colen, fostul coleg de trupă al lui Alin Oprea, se implică din nou în scandalul divorţului dintre Alin...

Declarațiile lui Gheorghe Dincă din instanță au fost făcute publice

Declarațiile lui Gheorghe Dincă din instanță au fost făcute publice de către Alexandru Cumpănașu. Acesta a venit cu noi...

Strigătul de ajutor al lui Mihăiță, băiețelul orfan care vrea să zboare: „Vrea să fie un copil normal”

Micuțul în vârstă de șase ani își dorește să fie ca un copil normal, să poată merge și alerga,...

Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim ministru şi candidatul ALDE la Primăria Capitalei, a intervenit prin videocall la România TV pentru a comenta viitoarea prelungire a stării de alertă şi planul guvernului pentru combaterea efectelor crizei coronavirusului asupra economiei.

Călin Popescu Tăriceanu critică dur lipsa de coerenţă a Guvernului Orban. „Asa cum am vazut ultimele declaratii triumfaliste, guvernul vrea sa arate ca a oprit raspandirea epidemiei, iar acum mai are o singura masura, prelungirea starii de alerta, ca sa o poata ridica in preajma alegerilor sau prelungirea, pentru a putea lua masuri coercitive, cum ar fi carantinarea unor localitati unde le-ar fi frica sa fie infranti.

Eu m-am asteptat ca guvernul sa ne spuna ce bine a gestionat criza. De cate luni au promis masti pentru populatie? Foarte multi dintre cei cu care am discutat mi-au ridicat aceasta problema. Probabil cu cateva zile inainte de alegeri le vor distribui, ca lumea sa zica ca uite ce au facut ei. Toata criza a fost politizata, inclusiv partea medicala. Azi am stat de vorba si cu bancheri, care mi-au spus cat de greu merge programul IMM Invest. Romania ocupa ultimul loc ca suma din PIB cheltuita pentru stoparea epidemiei, doar 3%.

Sunt cateva industrii care sunt la pamant. Transporturile, HoReCa, unde vor exista pierderi uriase si nu toti vor rezista, multi vor inchide si vor arunca oamenii in somaj, pe langa cei deja peste un milion de someri. Am spus, atentie, criza economica inca nu si-a atins apogeul, ea va continua si anul viitor.

Guvernul nu este in stare sa gandeasca un pachet articulat de stimulente. Am spus mereu, nu evitati majorarea cu 40% a pensiilor, pentru ca ar fi o gura de oxigen pentru firmele din Romania, care ar putea sa produca si sa aiba piata de desfacere.

Promisiunile lui Citu, ca va fi la anul o explozie a cresterii economice, sunt absolut penibile.

Prelungirea starii de alerta pe intreg teritoriul tarii nu se justifica. Ea poate fi instituita la nivel local, in functie de situatia de pe teren. S-a vazut cat de bine reactioneaza autoritatile locale, pentru ca ei stiu cel mai bine situatia din teren. Dar primul ministru foloseste aceasta stare de alerta ca subiect de propaganda.

Orice reglementare care sa justifice taierea pensiilor va fi atacata la CCR, sa nu ne mire. Eu credeam ca de-aia se imprumuta guvernul, ca sa poata sustine cresterea pensiilor cu 40%, dar vad ca tot zic ca nu au bani.

Trebuie stimulata economia prin diferite formule, ori marim pensiile, ori luam alte masuri pentru stimularea consumului, pe langa masurile pentru firme. Nici nu ma mir ca sunt in pana de idei si solutii, cu un ministru de Finante cum e Citu.”, a spus candidatul ALDE la Primăria Capitalei, Călin Popescu-Tăriceanu.

Tăriceanu: Dacă statul a cheltuit doar 5 miliarde de lei cu pandemia, unde s-au dus restul până la cele peste 100 de miliarde de lei împrumutate de ministrul Cîţu?
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu întreabă ce s-a întâmplat cu cele peste 100 de miliarde împrumutate de ministrul de Finanţe Florin Cîţu, în contextul în care potrivit raportului de marţi al Curţii de Conturi a arătat că, până la 30 iunie 2020, cheltuielile realizate de la bugetul de stat, bugetele locale şi cel al asigurărilor de şomaj pentru combaterea pandemiei, de se ridică la suma de 5 miliarde lei.

„Dacă statul a cheltuit doar 5 miliarde de lei cu pandemia, unde s-au dus restul până la cele peste 100 de miliarde de lei împrumutate de dl Cîţu? Înţeleg că aproape 60 de miliarde de lei i-aţi folosit pentru a acoperi deficitul bugetar. Dar mai rămân aproape 40 de miliarde de lei de care nu ştie nimeni în ce buzunare au ajuns! Pensiile nu le măriţi, în economie nu i-aţi băgat. Atunci ce aţi făcut cu ei? I-aţi pus deoparte pentru campania electorală?”, a scris Călin Popescu Tăriceanu marţi pe Facebook.

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, arată raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă al Curţii de Conturi înaintat Parlamentului, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.
La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).
Documentul aprobat de Plenul Curţii prin Hotărârea nr. 387/2020 are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii. Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

„Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică. În toate acţiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a afirmat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, conform comunicatului de presă.

loading...
- Advertisement -

Advertoriale promovate

Alte articole pe aceiași temă