Washington Post. ”Miliardul de aur“ despre care vorbeşte Putin şi perspectiva distopică ce stă la baza acestei teorii

Într-un discurs recent la Moscova, Putin afirma că ”modelul dominaţiei totale a aşa-numitului miliard de aur este nedrept. De ce ar trebui ca acest miliard de aur din întreaga populaţie a globului să predomine asupra tuturor şi să-şi impună propriile reguli de conduită?”.

Această idee „împarte lumea în oameni de mâna întâi şi oameni de mâna a doua şi astfel este fundamental rasistă şi neocolonială”, a continuat Putin, adăugând că „ideologia globalistă şi pseudo-liberală de la bază începe să se transforme tot mai mult în totalitarism şi înfrânează întreprinderea creativă şi creaţia istorică liberă”.

În Rusia, expresia ”miliardul de aur” a fost folosită decenii de-a rândul ca o previziune apocaliptică a unei bătălii viitoare pentru resurse între o elită globală şi ruşi.

Odată cu invazia din februarie, guvernul rus a apelat la această teorie drept argument al faptului că izolarea Rusiei ,după ce a invadat Ucraina, nu este rezultatul propriilor acţiuni, ci are drept cauză o conspiraţie globală împotriva ei.

”Miliardul de aur” a apărut pentru prima dată în cartea distopică ”The Plot of World Government: Russia and the Golden Billion”, publicată în 1990 de jurnalistul Anatoli Tsikunov care a scris-o sub pseudonimul de A. Kuzmici, scrie Washington Post.

Tsikunov considera că pe fondul dezastrelor ecologice în desfăşurare şi în urma unei competiţii acerbe pentru resurse, elita occidentală conştientizează că planeta mai poate susţine viața a doar un miliard de locuitori.

Acest nucleu de omeni bogaţi vor căuta să-şi asigure supravieţuirea punând stăpânire asupra bogatelor resurselor naturale ale Rusiei, iar în acest scop nu se vor da înapoi de la nimic.

”Miliardul de aur” reprezintă o versiune mai modernă a unei teze mai vechi – ideea suprapopulării, enunțată pentru prima dată de clericul britanic Thomas Robert Malthus spre finele secolului XVIII.

În cartea sa, ”Plots against Russia: Conspiracy and Fantasy After Socialism” (2019), Eliot Borenstein – cercetător la New York University, scrie că teoria ”miliardului de aur” ”reuneşte multe dintre cele mai importante idei generate în Rusia post-sovietică oropsită – necesitatea de a proteja resursele naturale ale ţării de un Occident rapace, demoralizarea tineretului rus de către Occident, distrugerea economiei ruse şi a sistemului de sănătate publică – într-o singură naraţiune convingătoare, o poveste ce îmbină referinţele istorice (Marele război Patriotic) cu teoriile ştiinţifice şi pseudoştiinţifice”.

În anii `90, această idee a fost popularizată şi şlefuită de accentele sale mistice de către intelectualul şi antiliberalul rus Serghei Kara-Murza, care a reformulat-o astfel: populaţia din ţările democratice cu PIB mare, precum ţările din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) sau ţările puternic industrializate G7 consumă disproporţionat resursele globale.

Teoria ”miliardului de aur” este omniprezentă în cadrul administraţiei ruse. Înalţi oficiali precum fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov au menţionat-o frecvent de la invazia Ucrainei din 24 februarie.

”Poţi să te proclami cât vrei o ţară a miliardului de aur doar că populaţia globului este cu mult mai mare, iar metalele sunt mult mai scumpe decât aurul”, observa pe 19 martie Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate.

Experţii sunt însă mult mai îngrijoraţi în privinţa lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate care, deşi nu la fel de cunoscut, este extrem de influent şi chiar considerat de unii un potenţial succesor al lui Putin.

Într-un interviu din mai acordat publicaţiei Argumenty i Fakty, Patruşev spunea că, oricât ar insista Occidentul asupra ”drepturilor omului, libertăţii şi democraţiei” în secret scopul lui este să îndeplinească doctrina miliardului de aur.

Patruşev a sugerat că pandemia de coronavirus ar putea sluji acestei cauze şi a avertizat că criza economică globală a fost concepută pentru ”o mână de magnaţi din City of London şi Wall Street”.

”Mă tem că acest om inteligent şi determinat crede cu adevărat în …analiza sa a evenimentelor actuale globale”, a reacţionat pe Twitter Mark Galeotti, cercetător asociat la Royal United Services Institute.

Putin invocă teoria în scop tactic pentru a pune în legătură exploatarea occidentală a Asiei şi Africii cu reacţiile vestice la conflictul privind Ucraina.

”Desigur, acest miliard de aur a ajuns aşa dintr-un motiv. A realizat foarte multe. Doar că nu şi-a asumat acea poziţie mulţumită unor idei pe care le-a implementat, ci într-o mare măsură a făcut-o jefuind alte popoare – ţări din Asia şi din Africa. Chiar aşa s-au întâmplat lucrurile. Cercetaţi maniera în care a fost jefuită India”, a spus Putin în acelaşi discurs.

Aceste naraţiuni despre mânie în faţa nedreptăţii produse de colonialism şi dominaţie găsesc o audienţă receptivă în Asia de Sud, Africa şi America Latină – adică cele trei regiuni care până acum nu s-au raliat eforturilor occidentale de izolare a Moscovei.