Un delfin a fost găsit mort pe plaja din Olimp. Turist: „Tot ce e posibil să fi atins vreo mină din cele care se știe că mai plutesc în Marea Neagră”

Turiștii care au ajuns la malul Mării Negre, pe plaja din Olimp, vineri, la prima oră, pentru a se bucura de răsăritul soarelui, au descoperit un delfin mort.

Delfinul găsit mort de turiști pare a avea răni provocate de arsură, după cum se vede și din fotografiile realizate de unul dintre cei veniți în vacanță pe litoral.

„Tot ce e posibil să fi atins vreo mină din cele care se știe că mai plutesc în Marea Neagră și a fost adus la mal pentru că marea a fost foarte agitată, cu valuri mari, a fost arborat de ieri steagul roșu”, a declarat unul dintre bucureștenii aflați, în jurul orei 6:00, pe plaja din Olimp pentru Gândul.

În jurul orei 8:45 au sosit trei persoane care au ridicat delfinul mort de pe plajă, însă nu se știe deocamdată unde a fost dus și dacă acesta va fi examinat pentru a se cunoaște cauza morții lui.

Câți delfini eșuează pe plajele românești

Anul 2021 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mic număr de eșuări ale delfinilor din ultimii 10 ani, potrivit unui material de sinteză privind cauzele care au dus la această situație, elaborat de reprezentanții organizației neguvernamentale Mare Nostrum.

Mare Nostrum este o asociaţie non-profit, apolitică şi independent ecologistă din Constanţa, înfiinţată în 1993 la iniţiativa unor tineri specialişti, din diferite domenii legate de cercetarea marină şi protecţia mediului, care au realizat că ştiinţa singură nu poate rezolva gravele dezechilibre ecologice apărute în regiunea Mării Negre.

În anul 2021, au fost înregistrate 50 de cetacee eșuate, cu mult sub media anuală de eșuări, și anume 85. Acesta este cel mai mic număr înregistrat în ultimii 10 ani. Cei 50 de indivizi aparțin celor 3 specii de cetacee: 70% marsuini, urmați de afalini și doar 4% delfini comuni.

Conform sursei citate, numărul mic de eșuări este condiționat de foarte mulți factori, precum prezența sau absența mamiferelor marine în zonele de pescuit influențate de disponibilitatea hranei, efortul de pescuit, situația socio-economică și de vremea instabilă care permite sau nu derularea activității de pescuit.

„Am putea spune că pe undeva, pandemia a oferit un moment de respiro mamiferelor marine, și de aceea a fost înregistrată cea mai mică incidență a cazurilor de eșuare la litoralul românesc din ultimul deceniu. În același timp, rezultatele proiectului CeNoBS au îmbogățit cunoștințele despre distribuția sezonieră, precum și despre abundența celor trei specii de cetacee din Marea Neagră, arătând totodată fragilitatea stării de conservare a acestor populații prin numărul îngrijorător de capturi accidentale în plasele de pescuit, la nivel bazinal”, a spus Marian Paiu, director executiv ONG Mare Nostrum, conform analizei publicate în februarie, deci înainte de debutul conflictului din Ucraina.

Potrivit organizației, Studiile de acustică continuă și în acest an pentru a identifica dinamica populațiilor de cetacee de la litoralul românesc, dar și din bazinul Mării Negre. Studiul a fost demarat în 2020, sub denumirea BlackCeTrends, alături de partenerii din Ucraina, Bulgaria, Turcia și Georgia, pentru a stabili dinamica cetaceelor la nivelul întregului bazin.

„Acest studiu ne-a ajutat să identificăm prezența delfinilor și marsuinilor și în sezonul rece, unde literatura de specialitate menționează o migrație a lor în apele din estul bazinului. Datorită acestui lucru ne vom intensifica eforturile, în anii următori, pentru a identifica populațiile rezidente de delfini și, dacă este posibil, de marsuini prin metoda foto-identificării. De-a lungul anilor, Mare Nostrum a implementat această metodă în apele românești ale Mării Negre, unde a reușit să realizeze un catalog de foto-identificare, cu exemplarele surprinse în monitorizările dedicate”, menționa și Costin Timofte, asistent proiect ONG Mare Nostrum.