New York Times. Cine este omul cu care Vladimir Putin a pus la cale ”refacerea măreţiei“ Rusiei și perspectiva lor ideologică despre lume

Este cunoscut faptul că Vladimir Putin, fost ofiţer KGB, a avut întotdeauna o latură secretoasă şi conspirativă, dar informațiile despre comportamentul lui în ultimii doi ani, sunt alarmante.

Izolarea şi inaccesibilitatea sa, credinţa sa profundă că dominaţia rusă asupra Ucrainei trebuie restabilită şi faptul că s-a înconjurat de ideologi şi adulatori au contribuit la aducerea Europei în cel mai periculos moment de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin şi-a petrecut primăvara şi vara anului 2020 în carantină la reşedinţa sa din Valdai, aflată la jumătatea distanţei dintre Moscova şi Sankt Petersburg. Potrivit unor surse din administraţia prezidențială rusă, el a fost însoţit în această perioadă de Iuri Kovalciuk, care a devenit cel mai influent personaj din anturajul liderului de la Kremlin la ora acuală.

Kovalciuk, care este cel mai mare acţionar la Rossia Bank şi controlează mai multe instituţii media controlate de stat, este prietenul apropiat şi consilierul de încredere al lui Putin încă din anii 1990. Dar până în 2020, el se impunea ca al doilea om de facto din Rusia, cel mai influent din anturajul preşedintelui, scrie New York Times.

Kovalciuk are un doctorat în fizică şi a fost cândva angajat la un institut condus de laureatul Nobel, Zhores Alferov.

Nu este doar un om de ştiinţă, ci și un ideolog care s-a aliniat  unei viziuni asupra lumii, care combină misticismul creştin ortodox, teoriile anti-americane şi hedonismul, ce pare să fie împărtășită și de Putin.

Potrivit informațiilor provenit din anturajul lui Putin şi a consilierilor săi, în ultimii doi ani, preşedintele şi-a pierdut complet interesul pentru prezent: economia, problemele sociale, pandemia provocată de coronavirus, toate acestea îl enervează.

În schimb, el şi Kovalciuk sunt obsedaţi de trecut. Un diplomat francez a declarat că preşedintele francez Emmanuel Macron, a fost uimit când Putin i-a ţinut o prelegere lungă de istorie în timpul uneia dintre discuţiile lor de luna trecută.

Nu ar fi trebuit să fie surprins. În mintea lui, Putin se află într-o situaţie istorică unică în care îşi poate reveni în sfârşit pentru anii precedenţi de umilinţă.

În anii 1990, când Putin şi Kovalciuk s-au întâlnit pentru prima dată, amândoi se luptau să se adapteze în noua realitate creată de prăbușirea Uniunii Sovietice, la fel ca şi ţara, iar  Occidentul, cred ei, a profitat de slăbiciunea Rusiei pentru a împinge NATO cât mai aproape de graniţele ţării.

În opinia lui Putin, situaţia de astăzi este opusă: Occidentul este cel care este slab. Singurul lider occidental pe care Putin l-a luat în serios a fost fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel . Acum ea a plecat şi este timpul ca Rusia să răzbune umilinţele anilor 1990.

Se pare că nu este nimeni în preajmă care să-i spună contrariul. Putin nu se mai întâlneşte nici măcar cu prietenii săi obișnuiți, la băutură şi grătare, potrivit oamenilor care îl cunosc.

În ultimii ani – şi mai ales de la începutul pandemiei – el a încetat majoritatea contactelor cu consilierii şi prietenii. În timp ce obişnuia să arate ca un împărat căruia îi plăcea să se joace cu supuşii săi, ascultându-le controversele şi punându-i unul împotriva celuilalt, acum s-a izolat şi îndepărtat, chiar şi de majoritatea vechiului său anturaj.

Gărzile lui au impus un protocol strict : nimeni nu-l poate vedea pe preşedinte fără o săptămână de carantină – nici măcar Igor Secin, cândva secretarul său personal, acum şef al companiei petroliere de stat Rosneft. Se spune că Secin stă în carantină două sau trei săptămâni pe lună, totul de dragul întâlnirilor ocazionale cu preşedintele rus.

Sesiunea ritual a Consiliului de Securitate al Rusiei dinainte de invazia Ucrainei, care a fost difuzată de toate canalele de televiziune ruse, a arătat şi că Putin s-a săturat complet de vechea lui gardă: dispreţul lui pentru ei era clar. Părea să savureze plânsul lor, ca atunci când l -a umilit public pe Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe, care a început să mormăie şi a încercat să se corecteze rapid, fiind de acord cu orice spunea Putin.

Unii membri din anturajul lui Putin au contribuit în timp la convingea sa că el este singura persoană care poate salva Rusia, că orice alt potenţial lider ar duce ţara de râpă.

Acesta a fost mesajul pe care preşedintele l-a auzit încă din 2003, când s-a gândit să demisioneze, doar pentru că i s-a spus de consilierii săi – mulţi dintre ei au şi trecut ulterior prin KGB – că ar trebui să rămână.

Câţiva ani mai târziu, Putin şi anturajul său discutau despre ”Operaţiunea Sucesor” , iar Dmitri Medvedev a fost numit preşedinte. Dar după patru ani, Putin s-a întors pentru a-l înlocui.

Acum a ajuns cu adevărat să creadă că numai el poate salva Rusia. De fapt, el crede atât de mult încât se teme că oamenii din jurul lui ar putea să-i dejoace planurile. Nu are încredere în ei.

Şi acum, izolată şi sub sancţiuni, singură împotriva lumii, Rusia pare să fie refăcută după imaginea preşedintelui său.

În acelaşi timp, izolarea completă va face ca o mare parte din intelectualitate să fugă în grabă din ţară; unii şi-au abandonat bunurile doar pentru a ieşi afară, scrie New York Times.