Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică, este sărbătorită în fiecare an pe 8 septembrie. În 2026, această mare sărbătoare cade într-o zi de marți și reprezintă unul dintre cele mai importante praznice dedicate Fecioarei Maria.
În multe regiuni ale României se păstrează obiceiul ca, în această zi, credincioșii să împartă alimente în memoria celor plecați dintre noi și să ofere ajutor persoanelor aflate în nevoie.
Strugurii, prunele și alte fructe ale începutului de toamnă sunt întâlnite frecvent în aceste tradiții. În funcție de zonă și de obiceiurile fiecărei familii, se mai pot împărți pâine, colaci, mâncare gătită sau alte alimente.
Dincolo de ceea ce se află în pachet, esențial rămâne gestul de milostenie făcut cu respect și cu gândul la cei adormiți.
Creștinii ortodocși prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului pe 8 septembrie, la numai câteva zile după începutul noului an bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Sărbătoarea amintește de venirea pe lume a Fecioarei Maria, cea care avea să devină Maica Mântuitorului Iisus Hristos.
Potrivit tradiției creștine, părinții Fecioarei Maria au fost Sfinții Ioachim și Ana. Cei doi nu au avut copii pentru o perioadă îndelungată și s-au rugat cu stăruință, iar nașterea Mariei a fost primită ca o mare binecuvântare.
Din acest motiv, sărbătoarea este asociată cu speranța, bucuria și puterea rugăciunii.
În numeroase familii se păstrează obiceiul pregătirii unor pachete în memoria celor adormiți.
Nu există însă o regulă potrivit căreia credincioșii trebuie să ofere un anumit aliment.
În funcție de posibilități și de tradițiile locale, se pot împărți struguri, prune, mere, pere, colaci, pâine, colivă, mâncare gătită, plăcinte sau alimente de bază destinate persoanelor nevoiașe.
Atunci când se face o pomenire, darurile pot fi însoțite și de lumânări, potrivit obiceiului familiei și rânduielii bisericești.
Strugurii sunt printre fructele cel mai des asociate cu începutul toamnei și apar în numeroase obiceiuri populare legate de această perioadă.
În satul românesc de odinioară, începutul lunii septembrie era strâns legat de vii, livezi și strângerea roadelor.
Oamenii ofereau din ceea ce aveau în gospodărie, iar fructele proaspete ajungeau în mod firesc în pachetele pregătite pentru rude, vecini sau persoane sărace.
În unele comunități, strugurii erau duși și la biserică, alături de celelalte daruri pregătite pentru pomenire.
Vița-de-vie are, de asemenea, o simbolistică importantă în creștinism, ceea ce a contribuit în timp la păstrarea unei semnificații aparte a strugurilor în anumite obiceiuri.
Și prunele sunt întâlnite în tradițiile asociate zilei de 8 septembrie.
Explicația este legată de perioada în care cade sărbătoarea. La începutul lunii septembrie, livezile oferă din belșug fructe de toamnă, iar gospodarii împărțeau din ceea ce aveau la îndemână.
Astfel, prunele, strugurii, merele și perele au ajuns să se regăsească frecvent în pachetele pregătite pentru pomenirea celor adormiți sau pentru ajutorarea oamenilor aflați în nevoie.
Coliva este legată în mod tradițional de pomenirea celor adormiți și poate fi pregătită atunci când familia face o pomenire.
Preparată în principal din grâu fiert și îndulcit, coliva are o puternică semnificație creștină, bobul de grâu fiind asociat simbolic cu moartea și învierea.
Dacă o familie dorește să organizeze o pomenire în această perioadă, este recomandat să respecte rânduiala bisericii și îndrumarea preotului.
Colacii și pâinea sunt alte alimente întâlnite frecvent în tradiția pomenirilor.
În trecut, acestea erau adesea pregătite în gospodărie, duse la biserică și apoi împărțite.
Astăzi, pachetele pot fi mult mai simple.
Nu valoarea lor este cea care contează, ci intenția cu care sunt oferite și respectul față de persoana pomenită.
În unele zone ale țării s-a păstrat și obiceiul de a oferi preparate făcute în casă.
Pot fi împărțite plăcinte, sarmale, supe, tocănițe sau alte feluri de mâncare, în funcție de tradiția familiei.
Nu există însă obligația de a pregăti un meniu bogat sau complicat.
Milostenia poate însemna și un simplu pachet cu alimente de bază oferit unei persoane care are cu adevărat nevoie de ajutor.
Darurile pot fi oferite rudelor, vecinilor, persoanelor în vârstă, familiilor cu posibilități reduse sau oricărui om aflat într-o situație dificilă.
În tradiția creștină, milostenia nu este făcută pentru recompensă, ci din dorința sinceră de a ajuta și de a păstra vie amintirea celor adormiți.
Unele familii oferă pachetele după slujbă, în timp ce altele aleg să ajute direct persoane despre care știu că trec prin momente grele.
Lumânarea este asociată cu lumina, credința și rugăciunea.
Atunci când îi pomenesc pe cei plecați dintre noi, credincioșii pot aprinde lumânări la biserică și se pot ruga pentru odihna sufletelor lor.
În multe familii se păstrează și obiceiul ca pachetele oferite de pomană să fie însoțite de câte o lumânare.
Acest lucru poate varia însă în funcție de regiune și de tradiția locală.
Ziua de 8 septembrie este, înainte de toate, o mare sărbătoare religioasă.
Credincioșii pot participa la Sfânta Liturghie, se pot ruga pentru sănătatea celor vii și îi pot pomeni pe cei adormiți.
Este, de asemenea, un moment potrivit pentru împăcare, pentru ajutorarea celor aflați în dificultate și pentru petrecerea timpului alături de familie.
În aceeași zi, numeroși români care poartă numele Maria și derivatele acestuia își sărbătoresc onomastica.
Este important de reținut că nu există o listă fixă de produse care trebuie oferite de pomană de Sfânta Maria Mică.
Strugurii, prunele, merele, perele, pâinea, colacii sau mâncarea gătită sunt doar exemple întâlnite în tradiția populară.
Obiceiurile diferă de la o regiune la alta și chiar de la o familie la alta.
Cel mai important rămâne sensul gestului: pomenirea celor dragi, rugăciunea și milostenia făcută pentru un om care are nevoie.
Astfel, Sfânta Maria Mică rămâne nu doar o mare sărbătoare a calendarului creștin, ci și un prilej de a dărui, de a-i pomeni pe cei plecați și de a fi mai aproape de oamenii din jur.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]