Martea Alba, a doua zi din Saptamana Luminata. Ce sa faci ca sa nu ai ghinion tot anul

Martea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată, care urmează imediat după Paște, este o zi încărcată de tradiții și obiceiuri specifice, respectate cu strictețe în mediul rural. Această zi, nelucrătoare, este marcată de interdicții privind activitățile casnice, dar și de ritualuri religioase importante, menite să asigure noroc și sănătate pe tot parcursul anului.

Semnificații și practici religioase

Martea Albă este cunoscută drept o zi în care nu se spală rufe, nu se calcă și nu se face curățenie, pentru a evita ghinionul. Femeile din mediul rural oferă de pomană pasca rămasă de la masa de Paște, împreună cu vin roșu, celor nevoiași, manifestând astfel solidaritate și generozitate.

Un moment esențial al acestei zile îl reprezintă ritualul uscării și sfărâmării Sfântului Agnet – pâinea de împărtășanie sfințită în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile, oficiată în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agnet, uscat și sfărâmat după o rânduială specială, este apoi așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din altar și păstrat pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică pe parcursul anului.

Tradiții, superstiții și obiceiuri în Martea Albă

1. Zi nelucrătoare: Se evită spălatul, călcatul și curățenia casnică.
2. Darea de pomană: Femeile oferă pasca și vin roșu persoanelor nevoiașe, în special în mediul rural.
3. Ritualul Sfântului Agnet: Pâinea împărtășaniei este uscată, sfărâmată și folosită pentru împărtășirea bolnavilor pe tot parcursul anului.
4. Fără metanii: Credincioșii nu fac metanii în biserică în această zi și până la Rusalii.
5. Fără parastase: Nu se organizează parastase în Martea Albă și în restul Săptămânii Luminate.
6. Psaltirea nu se citește: Preoții nu citesc Psaltirea în această perioadă.
7. Slujbe speciale de înmormântare: Se oficiază după o rânduială aparte, cu cântări ale Învierii.
8. Salutul pascal: Între prima zi de Paște și Înălțarea Domnului se cântă „Axionul Paștilor – Îngerul a strigat” și se folosește salutul tradițional: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”

Obiceiuri legate de copiii și firimiturile de la masa de Paște

Martea Albă mai este cunoscută și sub denumirile de Martea Dracului sau Matcalaul, fiind o zi dedicată pomenirii celor vii și celor trecuți în neființă, dar și unui ritual de înfrățire între copii.

În această zi, copiii cu vârsta până în 14 ani se adună la un pom înflorit pentru a se înfrăți. Sub pom se așază ouă roșii și sare, iar la finalul ritualului sunt servite bucate tradiționale precum mămăligă, omletă și cârnați.

O superstiție specifică acestui moment spune că firimiturile rămase de la masa de Paște trebuie păstrate și îngropate. Din acestea ar urma să răsară o plantă numită „cucoana” sau „marunca”, care, după ce este pisată, se pune în băutură ca leac pentru femeile care își doresc să aibă copii.