
Controlul ginecologic anual rămâne esențial pentru sănătatea femeilor, chiar și în absența simptomelor evidente. Testul Babeș-Papanicolau, cunoscut și sub denumirea de test Papanicolau sau PAP, este principalul mijloc de depistare precoce a leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin. Acesta ajută la identificarea modificărilor celulare care evoluează adesea „în tăcere” și care, dacă sunt descoperite la timp, pot fi tratate cu succes.
Deși multe femei se întreabă de ce este necesară vizita la ginecolog în lipsa unor simptome, răspunsul este clar: majoritatea bolilor grave evoluează lent, fără manifestări evidente la început. Odată ce apar simptomele, afecțiunile, în special cancerul, se află deja într-un stadiu avansat, iar tratamentul devine mult mai dificil.
Testul Babeș-Papanicolau a fost inițiat în anii ’40 de către medicul român Aurel Babeș și ulterior perfecționat de Georgios Papanicolau. El reprezintă un test de rutină recomandat tuturor femeilor, indiferent de vârstă, cu o frecvență minimă anuală, ideal la șase luni.
Testul constă în recoltarea unor celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei spatule, care sunt apoi analizate microscopic în laborator. Această metodă permite identificarea leziunilor precanceroase, a cancerului în stadii incipiente, dar și a unor infecții precum candidoza sau trichomoniaza.
Examenul cito-vaginal analizează celulele din secreția vaginală și poate detecta modificări ale mucoasei vaginale. Cea mai frecventă cauză a modificărilor celulare la nivelul colului este infecția cu virusul HPV (Human Papilloma Virus), principalul factor implicat în apariția cancerului de col uterin. Totuși, prezența HPV nu implică întotdeauna dezvoltarea cancerului.
Rezultatele testului Papanicolau sunt clasificate în mai multe categorii:
În cazul unor rezultate anormale de grad II, medicul poate recomanda monitorizarea, testarea pentru HPV și efectuarea unei colposcopii pentru examinarea mucoasei cervicale. Pentru clasele III, IV și V, sunt obligatorii colposcopia și biopsia cervicală, această din urmă procedură presupunând recoltarea unui fragment de țesut pentru analiză detaliată.
Modificările celulare sunt adesea legate de comportamentele sexuale cu risc, atât ale pacientei, cât și ale partenerului, inclusiv cele din trecut. Chiar și femeile aflate în relații monogame pot avea rezultate anormale datorită unei infecții HPV dobândite anterior, virusul putând persista în organism ani de zile.
Fumatul și scăderea imunității sunt, de asemenea, factori care pot favoriza apariția modificărilor celulare. Este important ca femeile să efectueze testul regulat și să discute întotdeauna rezultatele cu medicul ginecolog, care va decide pașii următori în funcție de situația individuală.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]