Asociaţia pentru pensiile administrate privat a precizat miercuri că, pentru a putea retrage integral banii din Pilonul II, beneficiarii vor trebui să respecte noi limite de plată: dacă suma din contul privat de pensii este sub 15.372 lei, titularul poate solicita plata într-o tranșă unică sau în tranșe lunare pe o perioadă de maximum 12 luni; pentru sume care depășesc acest prag, proiectul prevede o plată inițială egală cu un sfert din valoare, restul fiind achitat lunar în rate de 1.281 lei. Conform asociaţiei, doar persoanele cu peste 153.720 lei în cont vor putea primi rate lunare mai mari decât pensia minimă din sistemul public, cu condiția ca perioada de plată să nu depășească 10 ani.
În prezent, deţinătorii de economii în Pilonul II şi Pilonul III pot retrage întreaga sumă la pensionare fie printr-o plată unică, fie în tranșe lunare pe o durată de cel mult cinci ani. Proiectul aflat în discuţie la Parlament propune extinderea perioadei maxime de eșalonare la zece ani şi introducerea unor limite pentru sumele ce pot fi ridicate imediat, măsuri care au generat controverse în rândul publicului.
„În afară, pensionarii când ajung la pensie se duc se distrează. La noi tragi de o pensie să îţi cumperi alimente și medicamente”, a declarat o femeie citată în cadrul dezbaterii.
Asociaţia a ilustrat impactul fiscal cu un scenariu: un contribuabil care deţine 48.000 lei în cont şi ar retrage întreaga sumă astăzi ar plăti contribuţia la sănătate şi impozitul pe venit, rămânând cu aproximativ 43.000 lei. Conform propunerii, acelaşi titular ar putea ridica un sfert din sumă în prima tranșă – pentru care ar plăti tot taxele și ar primi sub 11.000 lei – iar diferenţa ar fi achitată în 28 de tranșe lunare, randamentul aferent fiind acordat la finalul perioadei.
„Dacă nu se consumă toţi banii, banii se moştenesc. Moştenitorii pot să ia o plată unică”, a explicat Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensii Administrate Privat.
Economiştii estimează că, în următorii zece ani, vor intra în sistemul de pensii aproximativ 1,5 milion de români, în timp ce piaţa muncii va înregistra un influx de circa 600.000 de persoane, situaţie pentru care guvernul ar trebui să se pregătească din timp.
„Rata de înlocuire pensie versus salariu va scădea semnificativ, de la 43 % în prezent la 23 %. În banii de azi înseamnă o pensie de 1.300 lei. Trebuie să completăm pensia publică cu una privată încasată gradual, nu să plătim taxe”, a afirmat specialistul economic Iancu Guda.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat: „Din aceşti bani nu ia niciun leu Guvernul României. Nu trebuie să ne trezim, după 2030, cu retrageri bruște care să afecteze componenta de pensii gestionate privat”.
Deputatul USR Claudiu Năsui a remarcat: „Pentru fondurile de pensii este foarte anticipat când cineva iese la pensie, că ştii care e vârsta omului. Principalii câştigători sunt administratorii fondurilor de pensii. Fondurile acestea sunt folosite pentru a finanţa deficitul”.
George Mot, fost angajat al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a propus: „Să fie permisă în continuare plata unică până la un prag mai ridicat și să renunţăm la legarea pensiei de indemnizaţia minimă socială din sistemul public”.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, a atras atenţia că în ţările în care se aplică retrageri limitate, aceste plăţi sunt, de regulă, scutite de impozit.
Radu Crăciun a adăugat: „Dacă trăiţi foarte mult puteţi lua mai mulţi bani decât aţi contribuit, pentru că pensia viageră e garantată. În cazul în care persoanele trăiesc mai puţin, suma primită va fi mai mică decât cea acumulată”.
În contextul controverselor, Partidul Social Democrat (PSD) nu mai susţine legea iniţial promovată de fostul său ministru al Muncii, Florin Manole.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]