Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat că inflația va atinge un nou vârf în septembrie, estimat între 9,6 % și 9,7 %, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea Raportului Trimestrial asupra Inflației. În același timp, a revizuit în sus prognoza pentru sfârșitul anului 2025, de la 4,6 % la 8,8 %, cu posibilitatea să depășească pragul de 9 %.
Isărescu a descris evoluția prețurilor ca având o „cocoașă frumușică” în toamnă, când inflația va atinge apogeul. „În septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9 % probabil că va fi în jur de 9,6 % – 9,7 %. După care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri”, a explicat guvernatorul. El a subliniat că, la sfârșitul anului viitor, inflația ar intra în intervalul țintă și ar putea fi chiar mai scăzută decât estimările anterioare ale BNR.
Conform BNR, trei factori principali alimentează creșterea inflației în acest an:
Aceste șocuri însumează între 4,2 și 4,3 puncte procentuale în plus la rata anuală a inflației, motiv pentru care BNR nu poate contempla o reducere a ratei dobânzii. Presiunile sunt, de asemenea, amplificate în inflația CORE 2 ajustată.
Isărescu a avertizat că România riscă recesiunea dacă nu își intensifică eforturile de atragere a fondurilor europene:
„Dacă vrem să evităm recesiunea, este esențială o creștere a absorbţiei fondurilor europene. (…) Pe baza lor, am avea şi creștere economică, şi lipsă de presiuni inflaționiste, şi o finanțare corespunzătoare din punct de vedere al balanței de plăți.”
El a remarcat și o schimbare notabilă în structura cererii agregate: „O premieră după mulţi ani, 4‑5, am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată, cu așteptări de adâncire a acestui deficit.”
Forța de muncă rămâne un factor major de presiune, alături de efectele vremii extreme asupra prețurilor alimentare: „În trimestrul doi, fenomenele meteo extreme au dus la creșterea prețurilor la legume și fructe.”
În contextul economic volatil, cursul valutar a fost utilizat de BNR ca ancoră de stabilitate: „În trimestrul II, cursul de schimb a fost folosit pentru o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea piețelor.”
Guvernatorul a declarat că BNR nu intenționează să modifice dobânda-cheie în 2025, cu excepția apariției unor noi șocuri sociale sau fiscale: „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase.”
Dacă politicile fiscale rămân neschimbate și cererea internă continuă să scadă, BNR estimează o scădere semnificativă a inflației: „Păstrăm prognoza din decembrie 2026 la 3 %, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală își va face datoria. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecință, în timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică.”
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]