Guvernul condus de Ilie Bolojan ia în calcul înghețarea salariului minim pe economie în anul 2026, ca răspuns la creșterea semnificativă a prețurilor la alimente, energie și servicii în 2025, care au afectat puterea de cumpărare a românilor. Anunțul a fost făcut joi, 16 octombrie, de purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Ene Dogioiu, care a precizat că decizia este în curs de analiză la nivelul premierului.
În cadrul unei conferințe de presă, Ioana Ene Dogioiu a declarat: „În principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va crește. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”. În prezent, salariul minim brut este stabilit la 4.050 de lei, ceea ce corespunde unui venit net de aproximativ 2.574 de lei, nivel fixat la începutul acestui an.
Surse guvernamentale au explicat că Executivul urmărește o perioadă de „stabilitate economică” și încearcă să evite presiuni suplimentare asupra mediului privat, în condițiile în care o majorare a salariului minim ar putea crește costurile companiilor. Întrebată despre discuțiile din coaliția de guvernare pe această temă, purtătoarea de cuvânt a răspuns evaziv: „Ce se întâmplă în coaliție se întâmplă în coaliție”.
De asemenea, decizia trebuie să țină cont de o directivă a Uniunii Europene care recomandă corelarea salariului minim cu productivitatea muncii și costul vieții, pentru a asigura un nivel de trai decent în statele membre.
Mediul de afaceri din România avertizează că o nouă majorare a salariului minim ar putea destabiliza companiile mici și mijlocii, crescând costurile de operare și generând riscul de concedieri.
Ministerul Muncii analizează mai multe scenarii pentru stabilirea salariului minim în 2026, printre care variantele de a fixa salariul minim ca procent din salariul mediu brut: 47% (4.314 lei), 50% (4.590 lei) sau 52% (4.773 lei). Guvernul poate opta pentru o valoare intermediară, în funcție de evoluția economică.
O eventuală înghețare a salariului minim ar afecta direct peste 1,5 milioane de angajați din România. Economiștii avertizează că, deși această măsură ar putea sprijini companiile pe termen scurt, există riscul unei scăderi a consumului intern, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice generale.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]