Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei în fiecare an pe data de 30 noiembrie, o zi cu o semnificație majoră pentru spiritualitatea românească. Noaptea premergătoare sărbătorii, cunoscută în popor drept „Noaptea strigoilor”, este marcată de numeroase superstiții și ritualuri de protecție, precum întoarcerea vaselor cu gura în jos sau punerea grâului la încolțit pentru a afla norocul în anul ce urmează.
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României și cel care a adus credința pe aceste meleaguri. Fost pescar, alături de fratele său Petru, acesta a renunțat la meserie pentru a-L urma pe Mântuitor și a devenit „pescar de oameni”, răspândind Evanghelia după Învierea Domnului.
„Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ținuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei și Scitiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetățile Tomis, Callatis și Histria. De aceea este cunoscut drept «apostolul românilor»“, explică părintele Paul Tudorache, de la biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva”.
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, tradiția spune că granița dintre lumea viilor și cea a nevăzuților devine extrem de subțire. Această perioadă este asociată cu spiritele rătăcitoare și impune respectarea unor practici specifice pentru a ține răul la distanță.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este întoarcerea oalelor și cănilor cu gura în jos. Se crede că, prin acest gest simbolic, strigoilor li se blochează accesul în casă, iar ghinioanele și spiritele rele sunt oprite la prag, locuința fiind astfel apărată până la răsărit.
Pentru a proteja gospodăria de spiritele morților care ar putea bântui locurile unde au trăit, oamenii folosesc usturoi și scot „cenușa caldă” din sobă. De asemenea, fetele nemăritate respectă anumite ritualuri în speranța că își vor visa ursitul în această noapte, obiceiurile fiind un amestec de tradiții precreștine și credințe rurale.
O altă tradiție importantă legată de această sărbătoare este punerea grâului la încolțit, obicei menit să ofere indicii despre norocul și rodul anului viitor. Boabele se așază într-o strachină cu apă sau pe un șervet umed și sunt lăsate să crească până în preajma Crăciunului.
Conform credinței populare, aspectul grâului de Anul Nou reflectă sănătatea celui care l-a plantat și prosperitatea anului ce urmează: un grâu des și verde anunță bogăție, în timp ce unul rar sau firav prevestește dificultăți.
