Tezaurul dacic, compus din legendarul coif de aur de la Coțofenești și două brățări spiralate, revine în fața publicului din România după ce a fost recuperat în urma unui jaf spectaculos comis în Olanda. Marți, piesele de o valoare inestimabilă vor fi expuse la Muzeul Național de Istorie din București (MNIR), după ce fuseseră furate de la Muzeul Drents din Assen la începutul anului 2025.
Conform publicației Aktual24.ro, care citează NL Times, procesul celor implicați a ajuns în faza declarațiilor finale la Tribunalul Districtual Noord-Nederland. În cadrul audierilor de joi, acuzații au solicitat clemență din partea magistraților.
Ministerul a catalogat recuperarea artefactelor drept un moment de „mare bucurie”, evidențiind semnificația culturală imensă pe care aceste obiecte antice o au pentru patrimoniul românesc. După festivitățile oficiale de primire, piesele vor intra în circuitul de vizitare.
Pe parcursul procesului de la Assen, avocatul Nico Meijering a cerut continuarea demersurilor pentru găsirea celei de-a treia brățări de aur, care este în continuare dată dispărută. „Este bine că operele de artă au fost recuperate”, a precizat el, „dar imaginea ar fi completă doar dacă și a treia brățară ar fi restituită.”
Meijering îl reprezintă pe Jan B., un tânăr de 21 de ani, care, împreună cu Douglas Chesley W., a acceptat un acord cu reprezentanții acuzării. Cei doi au facilitat returnarea coifului și a celor două brățări, primind în schimb o reducere cu o treime a pedepselor solicitate. Parchetul a transmis însă că B. și W. nu pot indica locația celei de-a treia brățări, identitatea celui care o deține rămânând o enigmă. Avocatul a făcut un apel public și s-a oferit să acorde asistență juridică oricărei persoane care ar putea ajuta la recuperarea ultimei piese.
Apărarea lui Jan B. a cerut reducerea sancțiunii cu încă câteva luni, invocând metodele folosite de poliție. Avocatul susține că ofițerii sub acoperire ar fi depășit limitele legale prin purtarea unor conversații mult prea insistente, care au căpătat forma unor interogatorii mascate.
În schimb, poziția lui Bernhard Z., un bărbat de 35 de ani considerat de procurori principalul autor al jafului, este diferită. Avocații acestuia cer achitarea, afirmând că dovezile împotriva sa sunt neconcludente. Deși Z. a admis că a făcut rost de o mașină și de plăcuțe de înmatriculare, el neagă că s-ar fi aflat în incinta Muzeului Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2024.
Echipa sa legală a argumentat că statura impozantă a lui Z. nu corespunde cu siluetele captate de camerele de supraveghere, care arătau trei persoane de constituție medie sau mică. „Acuzarea ignoră mult prea ușor acest lucru”, au declarat apărătorii săi, care au mai punctat că urmele de ADN găsite pe haine ar putea proveni dintr-un transfer indirect. De asemenea, aceștia au menționat prezența suspectă a unui cetățean român cu o geantă voluminoasă în muzeu înainte de furt, o pistă care, în opinia lor, nu a fost analizată suficient.
Pentru Bernhard Z., care nu a dorit să încheie un acord cu statul olandez, procurorii au propus o sentință de 5 ani și jumătate de închisoare.
În privința celorlalți doi inculpați, acuzarea a cerut sentințe de 44 de luni de închisoare, conform înțelegerilor stabilite. Totodată, avocații lui Douglas Chesley W. au denunțat condițiile de detenție, precizând că acesta a stat izolat timp de trei luni, situație pentru care a primit deja despăgubiri. „Sistemul penitenciar ar trebui să fie profund rușinat”, au punctat apărătorii acestuia, criticând și presiunile exercitate de poliția din Alkmaar în prima fază a anchetei.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]