Senzația de maxilar încordat la trezire, durerile de cap recurente sau o sensibilitate nejustificată la temperaturi extreme pot fi semnele unei afecțiuni tot mai răspândite: bruxismul. Această problemă, caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea involuntară a dinților, este adesea diagnosticată tardiv, în cadrul controalelor stomatologice de rutină, conform unei analize publicate de redactia.ro.
Bruxismul se manifestă prin activarea inconștientă a mușchilor masticatori și poate apărea atât în timpul nopții, cât și pe parcursul zilei. Statisticile indică faptul că forma nocturnă afectează între 15% și 40% dintre copii și între 8% și 10% dintre adulți, în timp ce bruxismul diurn poate fi întâlnit la aproximativ 31% din populație. De cele mai multe ori, persoanele afectate nu sunt conștiente de acest obicei până când nu apar degradări vizibile la nivelul smalțului sau fisuri dentare.
Specialiștii avertizează că factorii declanșatori sunt diverși, incluzând cauze biologice, psihologice și stilul de viață. Printre cele mai frecvente motive se numără predispoziția genetică, apneea de somn, refluxul gastroesofagian, utilizarea anumitor medicamente, dar și consumul de tutun sau alcool. Stresul și anxietatea rămân însă factorii determinanți, creând un cerc vicios în care tensiunea psihică intensifică scrâșnitul dinților, iar calitatea scăzută a somnului agravează starea emoțională a pacientului.
Simptomele care ar trebui să trimită un pacient la medic includ oboseala musculară la nivelul feței, rigiditatea maxilarului, dureri în zona tâmplelor sau disconfort auriclar fără o infecție existentă. Deși uzura dentară nu produce durere imediată, presiunea exercitată asupra dinților timp de câteva ore pe noapte poate duce la complicații severe pe termen lung.
„Vestea bună este că bruxismul poate fi gestionat eficient, mai ales dacă este depistat la timp”, notează sursa citată. Cele mai utilizate metode de tratament includ purtarea gutierei ocluzale pentru protejarea dinților și tehnici de gestionare a stresului, precum terapia cognitiv-comportamentală sau mindfulness-ul. În situațiile grave, medicii pot apela la soluții mai complexe, „inclusiv injecții cu toxină botulinică pentru relaxarea mușchilor implicați”, după cum relatează Click!.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]