Pe data de 21 mai, calendarul ortodox și cel catolic marchează o sărbătoare de o importanță majoră: prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Această zi este dedicată împăratului Constantin cel Mare și mamei sale, Elena Augusta, figurile centrale ale creștinismului timpuriu, după cum notează noutati.info.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Constantin cel Mare, a condus Imperiul Roman între anii 306 și 337. Acesta a devenit lider unic după ce i-a învins pe Maxențiu și Liciniu. Potrivit legendei, în toamna anului 312, înaintea confruntării cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce strălucitoare deasupra soarelui, însoțită de mesajul: “in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”.
În noaptea următoare, împăratului i s-ar fi arătat în vis Iisus Hristos, care i-a cerut să aplice simbolul crucii pe steagurile trupelor sale pentru a beneficia de protecție divină. Constantin a urmat întocmai aceste instrucțiuni și a ieșit victorios în bătălie.
Flavia Iulia Helena, mama sa, a trăit între anii 248 și 329 și a fost soția generalului Constantinius Chlorus. Recunoscută pentru credința și pioșenia sa, ea a realizat un pelerinaj în Palestina și în provinciile răsăritene. Elenei îi sunt atribuite descoperirea moaștelor Sfintei Cruci și a rămășițelor celor trei magi. Legenda spune că a identificat crucea răstignirii lui Hristos după ce un mort, apropiat de lemnul sfânt, a înviat miraculos.
Sărbătoarea marcată cu cruce roșie este însoțită de numeroase obiceiuri populare. Una dintre tradiții presupune aducerea în locuință a cel puțin trei bujori îmbobociți pentru a asigura sănătatea familiei. De asemenea, credincioșii duc la biserică flori de lămâiță, pâine și dulciuri pentru a fi sfințite.
În mediul rural, respectarea acestei zile este esențială pentru evitarea pagubelor. Agricultorii nu muncesc câmpul și nu seamănă porumb, ovăz sau mei. Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de „Constantin Graur”, iar viticultorii evită lucrările în podgorii pentru a preveni distrugerea recoltei de către păsări.
Ziua Sfinților Constantin și Elena reprezintă și un moment de referință pentru păstori. Aceștia decid acum cine va fi baciul, unde vor fi amplasate stânele și cine va supraveghea turmele pe durata pășunatului.
Pentru protecția spirituală a casei, gospodinele folosesc agheasmă și tămâie, despre care se crede că alungă spiritele malefice. La sate, se obișnuiește aprinderea unor focuri mari, în jurul cărora oamenii se adună pentru a se feri de forțele negative.
O altă superstiție vizează prosperitatea financiară. Se spune că, pentru a păstra sporul în casă, bărbații trebuie să noteze seriile bancnotelor pe care le cheltuiesc în această zi. Totodată, se consideră că o icoană cu Sfinții Împărați Constantin și Elena protejează locuința de dușmani și poate ajuta la îndeplinirea dorințelor.
Nu în ultimul rând, această zi este privită ca o sărbătoare a păsărilor cerului, fiind momentul în care acestea își învață puii să zboare.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]