Solstițiul de vară din anul 2026 va avea loc pe data de 21 iunie, la ora 11:24 (ora României), marcând începutul astronomic al verii în emisfera nordică. Conform datelor publicate de Arso-urseanu.ro și preluate de StirileProTV.ro, acest eveniment coincide cu cea mai lungă zi a anului.
Fenomenul este cauzat de înclinația axei terestre față de Soare, care face ca razele acestuia să cadă direct pe emisfera nordică. În acest interval, Soarele atinge punctul său maxim deasupra orizontului. Pentru locuitorii din România, acest lucru se traduce printr-o zi cu peste 15 ore de lumină naturală, în timp ce noaptea are durata minimă din an.
Deși solstițiul aduce un maxim de lumină, cele mai ridicate temperaturi sunt resimțite, de obicei, în lunile iulie și august. Această întârziere termică este explicată prin modul în care solul și oceanele stochează și eliberează căldura. Totodată, imediat după data de 21 iunie, durata zilei începe să scadă treptat, un proces care devine vizibil pe termen lung, notează Timeanddate.com.
În timp ce în nord începe vara, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, care marchează debutul sezonului rece și cea mai scurtă zi a anului în acea regiune. Deși fenomenul este unul global, ora exactă la care se produce variază în funcție de fusul orar al fiecărei țări.
Efectele acestui eveniment astronomic sunt mult mai pronunțate în zonele nordice extreme. În apropierea Cercului Polar, se produce fenomenul „soarelui de la miezul nopții”, unde astrul nu apune deloc timp de 24 de ore. În schimb, în regiunile ecuatoriale, diferența dintre durata zilei și a nopții rămâne constantă pe tot parcursul anului.
Din punct de vedere istoric, solstițiul de vară a fost întotdeauna însoțit de semnificații profunde. În spațiul românesc, evenimentul este strâns legat de sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica, marcată pe 24 iunie. Tradiția populară spune că, în această zi, zânele bune binecuvântează recoltele și oferă protecție. În alte culturi, precum cea suedeză, momentul „Midsommar” reprezintă o celebrare centrală a naturii și a fertilității.
Cercetările astronomice indică faptul că termenul „solstițiu” provine din latinescul pentru „Soarele stă”, descriind modul în care înălțimea astrului la amiază pare să rămână neschimbată timp de câteva zile. Monumente antice celebre, precum Stonehenge sau Sarmizegetusa Regia, confirmă faptul că civilizațiile timpurii monitorizau cu precizie acest fenomen pentru a gestiona agricultura și ritualurile spirituale.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]