Sărbătoare mare pe 12 iunie! Sfântul hrănit de îngeri în pustie: Rugăciunea care îți schimbă destinul imediat

Data de 12 iunie 2026 este dedicată, în calendarul ortodox, prăznuirii Sfântului Cuvios Onufrie cel Mare, o figură centrală a ascezei creștine timpurii. În aceeași zi, credincioșii greco-catolici îi cinstesc pe Sfinții Onofrei și Petru Atonitul, în timp ce în ritul romano-catolic este marcată sărbătoarea Inimii Neprihănite a Mariei și pomenirea Sfântului Gaspar.

Sfântul Onufrie a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și este recunoscut pentru alegerea unei vieți de pustnicie extremă în deșertul egiptean. Deși tatăl său l-a îndrumat către viața monahală încă din primii ani ai copilăriei, tânărul Onufrie a simțit o chemare profundă spre izolare totală. Acesta a părăsit mănăstirea pentru a învăța rigoarea rugăciunii neîncetate sub îndrumarea unui sihastru experimentat.

După trecerea la cele veșnice a mentorului său, Onufrie a petrecut 70 de ani într-o peșteră, ducând o existență marcată de privațiuni și intense lupte spirituale. Conform informațiilor publicate de crestinortodox.ro și preluate de România TV, supraviețuirea sa în condițiile dure ale deșertului a fost considerată un miracol. Tradiția relatează că un palmier aflat în fața chiliei sale îi oferea fructele necesare hranei, iar un înger îi aducea săptămânal atât alimente, cât și Sfânta Împărtășanie.

Sfârșitul vieții pământești a cuviosului a fost documentat de Sfântul Pafnutie cel Mare, care a ajuns la peștera acestuia fiind călăuzit de pronia divină. Onufrie i-a mărturisit lui Pafnutie că momentul plecării sale este aproape. După ce sfântul și-a dat sufletul, trupul său a fost înmormântat în nisip de către Pafnutie, care ar fi fost ajutat în acest demers de doi lei.

În tradiția religioasă, Sfântul Onufrie este invocat ca un protector împotriva ispitelor și a gândurilor negative. Rugăciunea care îi este adresată subliniază puterea sa de a renunța la valorile materiale: „O, Cuvioase Părinte Onufrie, vas ales al Domnului, iubitor de viață duhovnicească, aprinzându-te cu dumnezeiasca râvnă, ai urmat îndemnul Mântuitorului: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie“; ai lăsat rudeniile, patria și dregătoria cea lumească, venind în țara Moldovei. Vrednic lucru este sa te cinstim, Cuvioase Părinte, și să te rugăm: dă-ne răbdarea ta, Sfinte.”

Credincioșii caută prin mijlocirea sfântului dobândirea echilibrului interior și a forței necesare pentru a depăși momentele dificile. Invocarea sa continuă astfel: „Dă-ne curajul și voința ta; credința și iubirea ta catre Dumnezeu. Ajută-ne sa dobandim smerenia, pacea și lumina inimii tale curate. Pe tine, cel care viețuiești împreună cu îngerii, te rugăm, cu lacrimi și cu umilință, izbăvește-ne, prin sfintele tale rugaciuni, de mulțimea ispitelor și a necazurilor, de poftele cele vatămătoare ale trupului și de gândurile rele care se abat asupra noastră.”