Moșii de toamnă, pomeniți pe 7 noiembrie 2026! Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morților

În popor, sărbătoarea Moșilor de toamnă se mai numește Sâmbăta Morților sau Sâmbăta celor adormiți.

În fiecare anotimp, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea celor plecați din această lume, iar zilele dedicate acestora sunt notate în calendar cu denumirea de „Moși”.

Pe ce dată sunt Moșii de toamnă în 2026

Cu o săptămână înainte de a intra în Postul Crăciunului, Biserica Ortodoxă a decis să se facă prăznuirea Moșilor de toamnă. Aceste pomeniri se fac anual, iar în biserici se săvârșesc slujbe de parastas și Liturghii în aceste zile.

În 2026, pomenirea Moșilor de toamnă se face sâmbătă, 7 noiembrie, cu o zi înainte de marea sărbătoare a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Așa cum se obișnuiește în tradiția creștină, la sărbătoarea Moșilor de toamnă, rudele celor adormiți merg la biserică cu colivă, colaci, vin, dar și alte alimente care sunt citite de preoți și apoi împărțite celor sărmani.

De ce se împarte coliva la parastase?

„Astăzi multă lume, îndeosebi tineri, dar nu numai, se întrebă: „De ce toate acestea? Meniul morților se compune din colivă, colaci și vin? La ce bun să car atâtea bucate la biserică, dacă, foarte bine, le-aș putea împărți nevoiașilor acasă ori pe stradă?

Par legitime respectivele nedumeriri, fiindcă fără a le cunoaște simbolismul nu vom înțelege rostul așezării lor în tradiția Bisericii noastre.

Așadar, de ce fierbem grâu, iar nu orez sau alte cereale? Coliva a apărut ca urmare a minunii Sfântului Teodor Tiron, săvârşită la 50 de ani după moartea iubitorului de Dumnezeu, în vremea împăratului Iulian Apostatul. Cel din urmă, dorind să-i batjocorească pe creştini, a dat ordin guvernatorului capitalei Imperiului Bizantin ca, în prima săptămână a Postului Mare, să stropească proviziile din pieţele de alimente cu sânge jertfit idolilor. Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului, i-a poruncit să-şi înștiințeze credincioşii să nu cumpere nimic din alimentele stropite cu sânge, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere”, mărturisit Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru doxologia.ro.

Coliva a servit ca hrană

„De aceea, la început, coliva a servit ca hrană, devenind, în urmă, o jertfă nelipsită de la slujbele de pomenire a morţilor. Ea se prepară din grâu fiert, închipuind însuşi trupul celui decedat, deoarece hrana principală a corpului omenesc o constituie grâul, din care se coace pâinea.

Coliva apare, totodată, ca o reverberație a credinţei noastre în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul Însuşi le-a înfăţişat ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolţească şi să aducă roadă, trebuie să fie îngropat întâi în pământ şi să putrezească, la fel trupul omenesc, întâi se înmormântează, după aceea se descompune, pentru ca să învie întru nestricăciune; astfel ne învață Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 12, 24), dar și Sfântul Apostol Pavel (I Corinteni 15, 36).

Dulciurile, ingredientele, aromele din compoziţia colivei simbolizează virtuţile sfinţilor sau ale răposaţilor pomeniţi, dar și dulceaţa vieţii veşnice, pe care nădăjduim că au dobândit-o.”, a mai spus Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru sursa citată.