Odată cu prima zi a lunii martie, calendarul marchează începutul oficial al primăverii, moment în care tradiția îndeamnă la purtarea mărțișorului pentru a atrage norocul și bunăstarea. Acest simbol, reprezentat de un șnur bicolor, este una dintre cele mai rezistente și iubite datini de pe teritoriul României.
Conform unei analize realizate de Gândul, mărțișorul își are originile în credințele străvechi, fiind strâns legat de regenerarea naturii și de începerea noului an agricol. În trecut, 1 Martie coincidea cu debutul Anului Nou, aspect subliniat și de jurnaliștii de la Observator News.
Valoarea culturală a acestui obicei a fost recunoscută internațional în anul 2017, când mărțișorul a fost inclus în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Această distincție a venit în urma unui demers comun realizat de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia. Rădăcinile acestei tradiții coboară până în Antichitate, constând în împletirea a două fire din materiale diverse — lână, bumbac sau mătase — în culorile alb și roșu.
Din punct de vedere istoric, femeile erau cele care confecționau aceste șnururi pentru a le oferi membrilor comunității. Mărțișorul putea fi purtat la gât, la mână sau la picior, fiind legat de corp în diverse moduri sau, mai recent, atașat pe haine cu ajutorul unui ac. În funcție de specificul fiecărei zone geografice, perioada în care era purtat varia de la câteva zile la câteva săptămâni.
După ce nu mai era purtat, se obișnuia ca mărțișorul să fie agățat de o ramură înflorită, pus sub o piatră ori aruncat într-o fântână sau pe o brazdă de ogor. O superstiție importantă menționează că mărțișorul nu trebuie aruncat niciodată la gunoi, acest gest fiind considerat un aducător de ghinion.
Numele sărbătorii s-a impus treptat în fața unor denumiri arhaice precum Dochia sau Dragobete, fiind influențat de numele oficial al lunii martie. Astăzi, termenul de „mărțișor” este folosit atât pentru sărbătoarea în sine, cât și pentru obiectul dăruit.
Din perspectivă etnografică, mărțișorul este legat de figura legendară a Dochiei și reprezintă „funia anului”, simbolul care leagă iarna de vară. În trecut, șnurul era realizat din lână albă și neagră, fără decorațiuni, simbolizând opoziția dintre contrarii: căldură și frig, lumină și întuneric, viață și moarte. În legendele despre Dochia, contrastul este evident, vara fiind adesea reprezentată prin fragi, fructe care se coc în sezonul cald.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]