Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este o zi cu profunde semnificații în tradiția populară, fiind patronată de Moș Ajun. În zonele rurale, aceste obiceiuri sunt păstrate cu strictețe, transmițând magia și sacralitatea momentului.
Pregătiri speciale pentru Ajun
În această zi, gospodinele pregătesc covrigi și colaci, simboluri ce evocă povești ancestrale. Colacii, spre exemplu, sunt asociați cu mâinile Crăciunesei, care a asistat-o pe Maica Domnului la nașterea Pruncului Sfânt. Aceștia sunt destinați colindătorilor adulți, în timp ce covrigii sunt oferiți copiilor, iar colăceii revin grupurilor mai mari de colindători.
Tot în Ajun se fac și turtele, numite și „scutecele Domnului”, amintind de materialele simple folosite la nașterea lui Iisus. Acestea sunt stropite cu apă caldă și presărate cu zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă, fiind apoi așezate pe masa festivă.
Masa tradițională de Ajun
În seara de Ajun, masa din casa mare este împodobită cu bucate de post: turte, prune fierte, bob, colaci și vin roșu. Totul este aranjat cu grijă, iar pe colțurile mesei se pune câte un colac. În unele tradiții, între colaci se așază fuior de cânepă, considerat a fi barba lui Moș Crăciun.
Preotul satului vine să binecuvânteze masa, gustând din bucate și ciocnind un pahar de vin. La plecare, acesta ia cu el colacei, vin și banii așezați sub fața de masă, în timp ce dascălii poartă traista cu daruri primite.
Postul și magia cerului deschis
Ajunul Crăciunului este asociat cu un post aspru, ce durează până la apariția primei stele pe cer, simbol al stelei ce i-a călăuzit pe magi. Credința populară spune că abținerea de la mâncare până la acest moment aduce sănătate, noroc și demnitate în fața Sfintei Împărtășanii.
Tradiția mai spune că cerurile se deschid în noaptea de Ajun, iar cei cu suflet curat pot auzi cântecele îngerilor și își pot pune o dorință, care se va împlini cu siguranță.
Alte obiceiuri din Ajun
Stăpânii caselor trebuie să aducă înapoi toate lucrurile împrumutate, acestea fiind considerate parte din echilibrul casei. Fetele nemăritate speră ca preotul să zăbovească mai mult la masă, acest gest simbolizând sosirea grabnică a pețitorilor.
Gospodinele care frământă aluat pentru colaci rostesc urări de rodnicie în grădini și livezi, iar copiii, entuziasmați, își pregătesc colindele pentru a duce vestea Nașterii Domnului în toate casele din sat.
