
Angajații din administrația locală reclamă că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan au fost un „dialog al surzilor” și acuză că reducerea personalului afectează grav primăriile din comunele și orașele mici. Sindicatul Național SCOR a anunțat un protest pe termen nedeterminat și a transmis guvernului un ultimatum până luni pentru a corecta ceea ce califică drept „abuzuri grosolane”.
Printr-un comunicat publicat pe site-ul oficial, Sindicatul Național SCOR a explicat că „Pachetul 2” de măsuri privind administrația publică locală are un impact devastator asupra primăriilor mai mici. Liderii sindicali avertizează că reducerea numărului de angajați din aceste instituții va afecta funcționarea acestora substanțial.
„Primăriile se închid începând de vineri, 29 august!”, se arată în comunicat. Sindicatul acuză că, după șapte săptămâni de discuții fără rezultate cu premierul Ilie Bolojan, noile măsuri propuse reduc cu încă 25% personalul rămas după o tăiere de 10% efectuată anul trecut. Astfel, în medie, o primărie comunală cu aproximativ 9,78 funcționari publici va rămâne fără o treime din angajați, lucru care, potrivit sindicaliștilor, va afecta funcționarea corespunzătoare a instituțiilor.
De asemenea, aceștia critică faptul că, în timp ce restructurarea centrală a administrației publice, cu o reducere promisă de 20%, întârzie, în comune fiecare al treilea angajat trebuie să plece, deși sunt „cei mai prost plătiți bugetari”.
Un alt motiv de nemulțumire este schimbarea recentă a proiectului de lege privind preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap. Guvernul a renunțat la transferul acestora la bugetul de stat, astfel că 60.000 de asistenți rămân în sarcina primăriilor, majorând aparent cheltuielile salariale și ducând multe primării către posibilitatea de a nu-și acoperi salariile din impozitele și taxele locale.
„Acest artificiu conduce la inventarea grilei de salarizare speciale, denumită «meniul pentru săraci», introdusă de premierul Ilie Bolojan doar pentru primăriile cu buget redus”, mai notează Sindicatul Național SCOR. Consiliile județene sunt, însă, exceptate de la această regulă, deși niciun consiliu județean nu își acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în localitățile din județ.
Printre măsurile criticate se află și introducerea conceptului de „jumătate de funcționar public”, adică reducerea la jumătate a normei angajaților din administrația locală, ceea ce sindicaliștii consideră o formă de epurare politică a funcționarilor care asigură legalitatea actelor administrative și financiare. Aceștia avertizează că modelul propus de Ilie Bolojan implică ca un funcționar să lucreze o zi la o primărie și o zi la alta.
„Pentru toate aceste motive, de mâine, pe termen nedeterminat, intrăm în protestul care poate fi poreclit ‘O zi zboară, o zi nu zboară. Azi NU zboară!!’”, se arată în încheierea comunicatului, cu un apel către guvern să corecteze măsurile până luni.
Ministerul Dezvoltării, prin ministrul Cseke Attila, a oferit detalii despre reforma administrației publice, care prevede reducerea cu 25% a posturilor din primării și restructurarea Poliției Locale, astfel încât, în total, vor fi eliminate peste 40.000 de posturi în 2025.
Ministrul a explicat că procentul de „minus 25%” a fost stabilit după consultări cu structurile asociative ale primarilor din România și că reducerea se va face în funcție de evidența populației. Totodată, a precizat că primăriile „gospodărite eficient”, cu organigrame nesupraîncărcate, nu vor fi nevoite să efectueze reduceri majore sau să concedieze personal.
„În schimb, acolo unde organigrama este completă, această reducere cu 25% înseamnă reorganizarea personalului și a activității”, a declarat Cseke Attila.
Prefectul va fi responsabil să anunțe și să verifice aplicarea reducerilor la nivel județean și va recomanda păstrarea angajaților valoroși „în urma unor concursuri obiective”.
În total, ministrul a confirmat că vor fi desființate puțin peste 40.000 de posturi, incluzând aproximativ 6.000 de locuri din cabinetele aleșilor locali și peste 4.000 din Poliția Locală.
Despre Poliția Locală, ministrul a menționat că localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori pot avea cel mult trei polițiști locali, doar dacă dispun de venituri proprii pentru această susținere. Pentru restul localităților, menținerea Poliției Locale va fi o decizie a autorităților locale, însă reforma urmărește o reducere cu minimum 4.000 de posturi în acest sector.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]