Aspirina, medicament accesibil și folosit pe scară largă, este recunoscută pentru multiplele sale beneficii în tratarea și ameliorarea unor afecțiuni diverse, de la dureri de cap și inflamatii, până la prevenirea unor boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. Descoperită de chimistul Felix Hoffman la sfârșitul secolului XIX, aspirina continuă să fie unul dintre cele mai utilizate medicamente la nivel global, cu un consum zilnic estimat la aproximativ 80 de miliarde de tablete.
Durerea de cap și migrena
Aspirina acționează prin suprimarea producerii prostaglandinelor, substanțe chimice care transmit semnale de durere și inflamație către creier. Aceasta o face eficientă în ameliorarea durerilor de cap, inclusiv a celor provocate de stările de tensiune, dar și a migrenelor. Studiile Universității din Oxford arată că doze de 900-1.000 mg de aspirină reduc semnificativ durerea și simptomele asociate, precum greața și fotofobia. În aproximativ 75% din cazuri, aspirina ameliorează durerile de cap cauzate de tensiune și în circa 60% din cazurile de migrenă.
Totuși, utilizarea aspirinei poate avea efecte adverse, în special asupra mucoasei stomacale, unde inhibarea prostaglandinelor poate duce la ulcer.
Durerile cronice și afecțiunile inflamatorii
Aspirina face parte din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), fiind folosită în tratarea durerilor cronice și acute, inclusiv în cazul artritei reumatoide, osteoartritei, migrenelor și durerilor musculare cronice. În unele situații, poate fi combinată cu alte analgezice, cum ar fi codeina, pentru forme mai severe ale durerii. De-a lungul timpului, aspirina a rămas un reper în tratamentul artritei, fiind utilizată în doze mari pentru reducerea inflamației și durerii, iar în doze mici (325 mg) pentru combaterea crampelor musculare și durerilor ușoare.
Prevenția și tratamentul bolilor cardiovasculare
Administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină, de aproximativ 81 mg, poate reduce riscul unui infarct cu 25%. Pentru pacienții care au suferit deja un atac de cord, utilizarea regulată a aspirinei scade semnificativ riscul unui nou eveniment cardiac. În caz de atac de cord acut, mestecarea a două tablete de 325 mg poate crește șansele de supraviețuire până la sosirea la spital.
Mecanismul prin care aspirina ajută în aceste cazuri constă în inhibarea agregării trombocitelor, prevenind formarea cheagurilor de sânge. Această capacitate de „subțiere” a sângelui este, totodată, motivul pentru care aspirina nu este recomandată tuturor pacienților.
Memoria și prevenția demenței
Studii recente indică faptul că administrarea zilnică a aspirinei în doze mici poate încetini sau preveni instalarea demenței și a bolii Alzheimer. Un studiu realizat în Utah pe un eșantion de peste 300.000 de pacienți a arătat că utilizarea regulată a aspirinei, ibuprofenului sau advilului, de cel puțin patru ori pe săptămână, timp de peste doi ani, reduce riscul dezvoltării Alzheimer cu 45%. Inflamația fiind considerată un factor declanșator al acestei boli, proprietățile antiinflamatorii ale aspirinei sunt considerate esențiale în prevenție.
Reducerea riscului de atac cerebral
Administrarea aspirinei poate diminua riscul unui atac cerebral cu 25% și riscul de deces asociat cu 13%, comparativ cu persoanele care nu folosesc acest medicament. Aspirina previne atacurile ischemice prin inhibarea formării cheagurilor de sânge, interferând cu producția de protrombină, o proteină necesară coagulării.
Efecte în prevenția și tratamentul cancerului
Un studiu efectuat pe un grup de peste 4.000 de asistente medicale a evidențiat că aspirina reduce cu 50% riscul de deces cauzat de cancer și cu 50% riscul de metastazare. De asemenea, aspirina ar putea preveni recurența cancerului de prostată. Conform unui studiu al Universității din Chicago, medicamentele anticoagulante, inclusiv aspirina, pot reduce rata de recurență a cancerului cu până la 46%.
În cazul cancerului de colon, pacienții care au administrat aspirină după diagnostic au avut un risc de deces cu 29% mai mic, iar cei care au început tratamentul cu aspirină după diagnosticare au înregistrat o reducere a riscului de deces de 47%. Aspirina este, de asemenea, investigată pentru prevenirea cancerului pulmonar, un studiu al Universității de Medicină din New York indicând o reducere cu 50% a riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni.
Precauții și efecte adverse
Deși aspirina este unul dintre cele mai sigure și eficiente medicamente, poate provoca efecte adverse serioase în anumite condiții. Printre acestea se numără iritațiile stomacale, greața, agravarea ulcerului, hemoragiile, riscul de sindrom Reye la copii și adolescenți, precum și șocul anafilactic în cazul persoanelor alergice.
Este esențial ca administrarea aspirinei să se facă sub supravegherea medicului, mai ales în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare, și să nu fie considerată un substitut pentru renunțarea la fumat, exercițiile fizice sau controlul colesterolului.
Administrarea în sarcină și alăptare
Administrarea aspirinei în timpul sarcinii nu este recomandată fără consult medical, deoarece poate afecta dezvoltarea inimii fătului și greutatea la naștere. Este indicată evitarea aspirinei în ultimele trei luni de sarcină pentru a preveni complicațiile la naștere. De asemenea, în perioada alăptării, aspirina trebuie evitată fără acordul medicului, deoarece poate trece în laptele matern și afecta sănătatea sugarului.
Condiții medicale și interacțiuni
Aspirina este contraindicată persoanelor cu alergie la aspirină sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen, indometacin etc.), celor cu ulcer sau sângerări gastrice, afecțiuni hepatice sau renale, tulburări de coagulare, retenție de lichide, astm sau polipi nazali.
Administrarea concomitentă cu anticoagulante precum warfarina sau heparina, corticosteroizi, anumite antidepresive (clomipramina, paroxetina) sau suplimente alimentare (danshen, Dong Quai, Ginkgo, acizi grași omega-3, policosanol) poate crește riscul de sângerare și alte complicații.
Semne care impun oprirea tratamentului și consult medical de urgență
Este recomandat să întrerupeți administrarea aspirinei și să solicitați asistență medicală imediată dacă apar reacții alergice severe (dificultăți de respirație, umflarea gâtului, buzelor, limbii sau feței), scaune cu sânge sau negre, greață, vărsături, dureri abdominale, febră, sânge în urină sau vărsături, apoplexie, pierderea auzului, amețeală, confuzie sau halucinații.
Consultați medicul dacă apar simptome mai ușoare, precum arsuri stomacale, indigestie, somnolență sau cefalee.
