Experții Băncii Naționale a României (BNR) avertizează că actuala situație fiscală a țării poate conduce la retrogradarea ratingului de țară în categoria nesigură, ceea ce ar implica costuri de finanțare mai ridicate, deprecierea leului și o scădere semnificativă a încrederii investitorilor străini.
În ultimii ani, politica fiscală a statului român s-a caracterizat prin creșteri constante ale cheltuielilor publice, fără o corespondență adecvată în venituri. Au fost majorate pensiile și salariile, s-au făcut angajări masive în sectorul public, iar multe dintre investițiile promise au fost finanțate prin împrumuturi. Această practică, în absența unor venituri suplimentare considerabile, a dus la acumularea unei datorii publice semnificative și la adâncirea deficitului bugetar.
Deficit bugetar și creșterea salariului minim
Oficialii BNR semnalează că autoritățile au neglijat reguli fundamentale în gestionarea finanțelor publice, cum ar fi menținerea unui buget echilibrat în perioadele de creștere economică, pentru a face față mai bine eventualelor recesiuni. În primele patru luni ale anului, România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, în contextul unei creșteri economice modeste de 0,2% față de primul trimestru al anului 2024.
În paralel, Guvernul a majorat salariul minim brut de trei ori în doar doi ani, de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.050 de lei în prezent, o creștere de 25%. Această decizie a crescut semnificativ cheltuielile publice, generând efecte în lanț asupra altor categorii de venituri bugetare.
Presiunea asupra sistemului de pensii
Pensiile reprezintă un alt element major care a contribuit la dezechilibrul financiar. Mentalitatea potrivit căreia fiecare pensionar ar trebui să primească echivalentul contribuțiilor sale nu reflectă realitatea actuală a sistemului, în care pensiile sunt plătite din contribuțiile angajaților activi. Raportul inegal dintre cei 4,5 milioane de pensionari și aproximativ 5,6 milioane de angajați generează o presiune considerabilă asupra bugetului asigurărilor sociale.
Recalcularea pensiilor a adus cheltuieli suplimentare de sute de milioane de lei, acoperite în mare parte prin împrumuturi contractate la dobânzi în creștere.
Riscul pierderii fondurilor europene
România se află în pericol de a pierde fonduri semnificative de la Comisia Europeană, din cauza nerespectării angajamentelor asumate. Peste 85% dintre reformele convenite nu au fost implementate, iar lipsa unei discipline fiscale stricte amenință accesul la granturi nerambursabile și împrumuturi avantajoase provenite din programele europene. În aceste condiții, resursele externe devin vitale pentru acoperirea deficitului și asigurarea funcționării statului.
Necesitatea unei reforme fiscale
Experții în domeniul fiscalității subliniază că o reformă fiscală majoră este inevitabilă. Indiferent de măsurile pe care le va adopta viitorul guvern, acestea vor avea un impact negativ asupra nivelului de trai al populației. Creșterea TVA sau a contribuțiilor sociale sunt printre opțiunile luate în calcul, iar efectele vor fi resimțite atât în buzunarele românilor, cât și în costurile suportate de mediul de afaceri.
Fără o redresare fermă și o gestionare responsabilă a politicilor bugetare, România riscă să intre într-o zonă economică instabilă, cu consecințe pe termen lung atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri.
