
Tradiția populară românească marchează începutul lunii martie prin zilele Babelor, o perioadă cuprinsă între 1 și 9 martie, încărcată de semnificații și simboluri. Potrivit noutati.info, acest interval reprezintă trecerea de la iarnă la primăvară și este privit ca un indicator al norocului pentru restul anului.
Obiceiul spune că starea vremii din ziua aleasă ca „babă” va reflecta cursul întregului an pentru persoana respectivă. Românii își selectează ziua fie în funcție de data nașterii, fie după bunul plac, considerând că aspectul cerului le va influența starea de spirit și reușitele din lunile următoare.
Credința populară asociază aceste prime nouă zile ale lunii cu personajul mitic Baba Dochia, considerată responsabilă pentru aducerea iernii. În imaginarul colectiv, ea începe să își lepede cojoacele treptat, semn că temperaturile încep să crească.
Legenda spune că Dochia urcă pe munte purtând nouă cojoace și, păcălită de razele soarelui, le dă jos unul câte unul. Când frigul revine brusc, ea rămâne neprotejată, fapt ce explică alternanțele de temperatură din primele zile ale lunii martie, cunoscute drept „capriciile Babelor”.
În calendarul străvechi, 1 martie reprezenta începutul anului agrar, simbolizând lupta dintre frig și căldură. Instabilitatea vremii din această perioadă reflectă, simbolic, confruntarea dintre iarnă și primăvară, dar și parcursul interior al celui care și-a ales ziua.
Pentru a afla care este „baba” lor, cei născuți în zile cu două cifre trebuie să adune componentele datei. De exemplu, o persoană născută pe data de 28 va calcula astfel: 2+8=10, apoi 1+0=1, rezultând că ziua sa norocoasă este 1 martie.
Deși multe dintre semnificațiile profunde s-au pierdut, numeroase gospodării respectă și astăzi o serie de interdicții pentru a proteja bunăstarea familiei. Se crede că în aceste zile nu este bine să se spele sau să se dea cu mătura, pentru a nu alunga norocul și pentru a nu atrage înapoi gerul Dochiei.
Gospodinele au voie, în schimb, să pregătească mâncare, activitate considerată benefică pentru echilibrul căminului. După trecerea celor nouă zile schimbătoare, tradiția spune că urmează „Zilele moșilor”, o perioadă cu temperaturi mai blânde care confirmă instalarea definitivă a primăverii.
Obiceiurile legate de această perioadă prezintă variații interesante în funcție de regiune:
Indiferent de zonă, alegerea babei rămâne o legătură simbolică între om și natură. Prin aceste credințe, românii întâmpină noul anotimp cu speranța că vremea frumoasă va prevesti un an prosper și plin de noroc.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]