Pe 19 iulie 2025, calendarul ortodox îi cinstește pe Sfânta Cuvioasă Macrina, ocrotitoarea femeilor credincioase și a copiilor, și pe Sfântul Cuvios Serafim de Sarov, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Sfânta Macrina, sora Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie de Nissa, este recunoscută pentru viața sa dedicată familiei și credinței, în timp ce Sfântul Serafim este celebrat atât la data nașterii, cât și la cea a canonizării.
Sfânta Macrina a fost cea mai mare dintre cei zece copii ai Emiliei și ai lui Vasile, o familie cu o situație materială însemnată și cu o viață dedicată virtuții. Logodită cu un tânăr respectat și înțelept, aceasta a rămas văduvă înainte de nuntă, iar, considerând logodna ca pe o căsătorie adevărată, nu s-a mai căsătorit ulterior.
După decesul mamei sale, Sfânta Macrina a întemeiat o obște de călugărițe pe proprietatea familiei din Pont, trăind într-o austeritate profundă. Ea a rămas în casa părintească, având grijă de frați, părinți și de administrarea averii.
Rolul său a fost esențial în formarea spirituală a Sfântului Vasile cel Mare. După cum se consemnează în „Viețile Sfinților”: „Minunata Macrina l-a luat pe Vasile cu dânsa și, în scurt timp, l-a adus la scopul adevăratei filosofii și pustnicii… cuvioasa l-a făcut pe el să se despartă de strălucirea lumească și să vină în viața aceasta cea desăvârșită.”
Sfânta Macrina a murit în sărăcie, acoperită cu mantia de episcop a fratelui său, Sfântul Grigorie de Nissa, pe un pat simplu din lemn, lăsând în urmă o moștenire spirituală profundă.
Pe 19 iulie se celebrează și aflarea moaștelor Sfântului Serafim de Sarov, născut în 1745. La 17 ani, cu binecuvântarea mamei, a intrat în Mănăstirea Sarov, unde a devenit repede un exemplu de ascultare și virtute monahală.
După opt ani de viață în mănăstire, a fost tuns monah și a primit numele Serafim, care înseamnă „arzător” sau „înfocat”. Retras în singurătate, a petrecut o mie de zile și nopți în rugăciune neîntreruptă, refuzând orice distracție lumească, fapt ce i-a adus eliberarea de lupta cu gândurile neliniștite.
Potrivit sursei Doxologia.ro, „după ce a trăit în asceză absolută timp de 47 de ani, acest bătrân mic de statură, înveșmântat în alb, s-a întors între semenii săi plin de har și lumină, dedicându-se slujirii duhovnicești și devenind un adevărat apostol și propovăduitor al Învierii”.
Blândețea și umilința sa au făcut ca mulți păcătoși să se întoarcă la credință, iar chilia sa era considerată „un pridvor al cerului”, unde o simplă binecuvântare transforma vieți. Serafim de Sarov este sărbătorit în calendarul ortodox atât pe 2 ianuarie, ziua trecerii în veșnicie, cât și pe 19 iulie, ziua nașterii și a canonizării sale în anul 1903.
În această zi, în calendarul ortodox mai sunt pomeniți Sfânta Cuvioasă Die și Sfântul Episcop Epafra (în tradiția romano-catolică), iar în calendarul greco-catolic sunt recunoscuți Sfânta Macrina și Sfânta Die.
Mai multe detalii despre sărbătorile legale și zilele nelucrătoare din luna iulie 2025 pot fi consultate în calendarul ortodox pentru iulie 2025.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]