Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, reprezintă ultima etapă a Postului Paștelui și un moment esențial în tradiția ortodoxă. Această perioadă solemnă este dedicată comemorării ultimelor zile din viața pământească a lui Iisus Hristos, începând cu Intrarea Domnului în Ierusalim și culminând cu Răstignirea și Învierea Sa. Fiecare zi a Săptămânii Mari are o semnificație distinctă, iar credincioșii participă la slujbele speciale numite Denii, care evocă momentele dramatice ale Patimilor Mântuitorului.
Lunea Mare
Lunea Mare este marcată de tradiții care amintesc de evenimente biblice importante. În această zi este pomenit Iosif cel Preafrumos, vândut de frații săi în Egipt, a cărui poveste este considerată o prefigurare a trădării lui Iisus de către Iuda. Un obicei specific zilei constă în evitarea consumului de urzici sau a preparatelor cu oțet, ca semn de respect față de suferințele Mântuitorului, care a fost bătut cu urzici și căruia i-au fost umezite buzele cu oțet în loc de apă.
Martea Mare
Martea Mare reprezintă ultima zi în care se permite efectuarea curățeniei în locuințe. Conform tradiției, vopsirea pereților în această săptămână ar aduce boli și ghinion, astfel că gospodinele sunt sfătuite să se abțină de la astfel de activități.
Miercurea Mare
Miercurea Mare este o zi dedicată postului și rugăciunii. Credincioșii ortodocși se pregătesc spiritual pentru Paște, participând la slujbe speciale în biserici. Tradiția recomandă spovedania și rugăciunea, iar ziua este rezervată curățirii sufletești.
Joia Mare
Joia Mare are o semnificație profundă, comemorând patru evenimente majore din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul suferințelor lui Hristos. În această zi, credincioșii vopsesc ouă roșii, simbolizând sângele lui Hristos și viața veșnică. De asemenea, participă la Denia celor 12 Evanghelii. În gospodării, anumite activități precum spălatul rufelor sau cusutul sunt interzise pentru a evita ghinionul. Totodată, există tradiția aprinderii focurilor pentru sufletele celor adormiți, ca semn de respect.
Vinerea Mare
Vinerea Mare este ziua de doliu și reculegere, dedicată comemorării Răstignirii lui Iisus. Credincioșii se abțin de la orice muncă fizică și se dedică rugăciunii. Este o zi de post aspru, cu recomandarea postului negru până la slujba Prohodului. Se evită consumul de mâncare și băuturi, iar în multe zone nu se sacrifică animale pentru Paște. O superstiție populară spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor. De asemenea, se crede că cei care se scufundă de trei ori în apă rece vor fi feriți de boli pe parcursul anului.
Reguli privind spălatul rufelor în Săptămâna Mare
Spălatul rufelor în această perioadă este guvernat de tradiții și superstiții stricte. În primele zile ale săptămânii, curățenia este permisă, însă începând cu Miercurea Mare, spălatul rufelor este evitat până după Înviere. Joia Mare și Vinerea Mare sunt considerate zile de doliu, iar spălatul rufelor este interzis. Aceste obiceiuri reflectă respectul profund față de semnificația spirituală a săptămânii și pregătirea pentru Înviere.
Alte obiceiuri importante
În afară de restricțiile legate de curățenie și spălatul rufelor, Săptămâna Mare include și alte tradiții semnificative. De exemplu, în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii, iar în Sâmbăta Mare se prepară cozonaci și pască. Credincioșii sunt îndemnați să participe zilnic la slujbele Deniei și să se pregătească pentru slujba de Înviere, care reprezintă punctul culminant al Săptămânii Patimilor.
Prin respectarea acestor tradiții și obiceiuri, credincioșii își îndreaptă gândurile și faptele către semnificația profundă a acestei perioade sacre, pregătindu-se sufletește pentru a primi cu bucurie mesajul Învierii. Astfel, ei își reafirmă legătura spirituală cu Hristos și sărbătoresc darul vieții veșnice promis prin sacrificiul Său.
