Pe 23 aprilie, creștinii ortodocși marchează sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul ortodox, recunoscut ca protector al soldaților, gospodarilor și al celor aflați în suferință. În tradiția populară românească, această zi simbolizează începutul unui nou ciclu al vieții și renașterea naturii.
Interdicții respectate pentru noroc și sănătate
Pe lângă semnificația religioasă, ziua de Sfântul Gheorghe este însoțită de diverse tradiții și superstiții transmise de-a lungul generațiilor. Bătrânii din satele românești recomandă respectarea unor interdicții stricte, menite să asigure norocul și sănătatea pe tot parcursul anului.
Una dintre cele mai răspândite credințe este interdicția de a dormi în această zi. Se spune că Sfântul Gheorghe „leagă somnul” celor care nu respectă această regulă, lăsându-i fără energie și chef de viață pe tot parcursul anului.
De asemenea, în multe zone rurale este interzisă munca la câmp – săpatul, aratul sau semănatul – pentru a nu „deranja” forțele naturii. Nerespectarea acestei reguli este considerată cauză pentru o recoltă slabă și pentru îmbolnăvirea animalelor din gospodărie.
O altă tradiție importantă este să nu se dea nimic din casă, fie că este vorba despre bani, sare, foc sau alimente. Această „dare din casă” este văzută ca o pierdere simbolică a norocului și a belșugului, motiv pentru care gospodarii păstrează toate bunurile în interiorul locuinței pentru a atrage prosperitate.
Totodată, se recomandă evitarea certurilor și a cuvintelor grele, existând convingerea că acestea pot aduce un an plin de conflicte și tensiuni. Ziua trebuie trăită în armonie, pentru a asigura liniște sufletească și în familie.
Tradiții care aduc prosperitate și sănătate
În numeroase comunități rurale, gospodarii obișnuiesc să pună crengi de gorun sau de fag la porți și ferestre, cu scopul de a alunga spiritele rele și bolile. Aceste crengi sunt păstrate până la sărbătorile Sânzienelor sau Sfântului Andrei.
Fetele tinere practică obiceiul de a pune leuștean sau busuioc sub pernă în noaptea de dinaintea sărbătorii, cu speranța că își vor visa ursitul.
În unele zone, dimineața de Sfântul Gheorghe se face băiță cu rouă sau cu apă sfințită, considerate benefice pentru sănătate și frumusețe.
Sfântul Gheorghe rămâne astfel un simbol al curajului și credinței, dar și un reper important în calendarul tradițiilor românești. Respectarea acestor obiceiuri este percepută de mulți ca o modalitate de a păstra legătura cu rădăcinile spirituale și cu natura.
