Joia dinaintea sărbătorii Sfinților Petru și Pavel, o zi cu semnificații spirituale deosebite
Joia care precede sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, celebrată anual pe 29 iunie, este considerată în tradiția populară ortodoxă o zi cu o încărcătură spirituală specială. Această zi reprezintă, conform credințelor transmise din generație în generație, un moment de deschidere a cerurilor pentru cei care își îndreaptă sufletul spre Dumnezeu, fiind totodată un prilej de liniște interioară și pregătire pentru comemorarea celor doi apostoli importanți.
Importanța Sfinților Petru și Pavel în creștinism
Sfinții Petru și Pavel sunt figuri fundamentale ale creștinătății. Petru, pescar din Galileea și ucenic apropiat al Mântuitorului Iisus Hristos, și Pavel, fost prigonitor al creștinilor care a devenit apostol al neamurilor, simbolizează echilibrul dintre tradiție și revelație. Petru reprezintă credința întărită prin prezența directă lângă Iisus, iar Pavel este exemplul transformării prin Harul Duhului Sfânt.
Sărbătoarea lor este un moment de celebrare a credinței care se schimbă, a biruinței Binelui și a speranței. În acest context, pregătirile încep în joia anterioară, când credincioșii, indiferent de vârstă, practică ritualuri străvechi menite să aducă binecuvântare și protecție.
Rugăciuni și ritualuri matinale
Conform tradiției, ziua de joi începe cu o spălare ritualică: femeile își spală fața, mâinile și ochii cu apă în care au fost puse busuioc, pelin și trei picături de agheasmă. Această apă se păstrează într-un vas curat și nu se aruncă, ci se toarnă la rădăcina unei flori sfințite sau lângă o cruce.
Printre rugăciunile recomandate pentru această zi se numără:
- Psalmul 142 („Doamne, auzi rugăciunea mea…”)
- Rugăciunea de binecuvântare a casei
- Rugăciunea către Sfinții Apostoli Petru și Pavel: „Sfinților Apostoli, care ați fost chemați să luminați lumea cu credința, aduceți pace în sufletul meu, sănătate în trupul meu și spor în casa mea.”
Tradiții pentru sănătatea trupului și a sufletului
În această zi se ține post și se rostește rugăciunea inimii: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul.” Se evită certurile, gândurile negative și vorbirea de rău.
Obiceiurile practicate includ:
- Stropirea casei cu agheasmă mare, începând de la pragul ușii de la intrare, însoțită de cuvintele: „Doamne, binecuvântează acest loc și pe toți cei ce locuiesc aici.”
- Aprinderea unei lumânări la icoana Sfinților Petru și Pavel, care se lasă să ardă până la capăt.
- Ungerea frunții și a palmelor cu mir adus de la o mănăstire sau biserică.
Culegerea plantelor de leac
Se crede că plantele culese în această zi au o putere specială. Printre acestea se numără:
- Pelinul – folosit pentru alungarea relelor
- Busuiocul – pentru liniștea sufletească
- Coada-șoricelului – pentru alinarea durerilor
- Sunătoarea – pentru claritatea viselor
Plantele sunt puse la uscat, păstrate în săculeți de pânză și folosite ulterior în ceaiuri sau băi ritualice.
Obiceiuri pentru spor și belșug în casă
Tradițiile recomandă următoarele gesturi pentru bunăstare:
- Nu se scoate nimic din casă – nici bani, nici alimente sau obiecte împrumutate.
- Se face o mică donație către o persoană nevoiașă sau către o biserică, considerat un gest care deschide „pungile ceresti”.
- Se presară sare în colțurile camerei pentru a ține departe paguba.
- Sub fața de masă se așază o iconiță cu Sfinții Petru și Pavel, o monedă de argint și trei fire de grâu.
Ritualul celor trei lumânări pentru luminarea drumului
Seara, înainte de apus, se aprind trei lumânări, fiecare cu o semnificație specială:
- Pentru sănătatea trupului
- Pentru sporul casei
- Pentru binecuvântarea neamului
După rostirea unei rugăciuni în taină, lumânările se sting în apă curată, care apoi se toarnă la o floare. Rămășițele lumânărilor se păstrează pentru momentele de grea încercare.
Interdicții în ziua de joi dinaintea sărbătorii
În această zi nu se spală rufe, nu se calcă și nu se coase, aceste activități fiind considerate o profanare a unei zile sfinte.
De asemenea, nu se taie unghiile, nu se tund părul și nu se aruncă apa murdară în curte, pentru că aceste gesturi ar alunga sporul.
Este interzisă certarea, blestemarea și purtarea hainelor negre, ziua fiind dedicată luminii și liniștii sufletești.
Obiceiuri regionale
În diferite zone ale țării, joia de dinaintea sărbătorii Sfinților Petru și Pavel este marcată prin tradiții specifice:
- În Bucovina, femeile pregătesc o pâine rotundă numită „colacul apostolilor”, pe care o dau de pomană împreună cu miere și lapte.
- În Muntenia, copiii merg din casă în casă cu o icoană mică, rostind: „Sfinților Apostoli, dați sănătate, înțelepciune și spor la toate!”
- În Transilvania se practică „Taina busuiocului”, prin care se pune busuioc sub pernă pentru a avea vise profetice.
Rugăciunea recomandată pentru joia dinaintea Sfinților Petru și Pavel
„Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitori ai celor ce se roagă cu credință, priviți asupra casei mele cu milă și aduceți din darurile cerești cele de trebuință. Fie ca prin rugăciunile voastre, să am sănătate, bucurie, spor și liniște în toate zilele vieții mele. Amin.”
O zi a reînnoirii spirituale și întăririi credinței
Joia dinaintea sărbătorii Sfinților Petru și Pavel reprezintă un moment special, un prag spiritual ce oferă oportunitatea unei curățări sufletești și a unei binecuvântări profunde. Respectarea tradițiilor cu credință și sinceritate poate aduce schimbări benefice reale în viața celor care o trăiesc deschis și cu evlavie.
