Consumul de mămăligă, un preparat tradițional românesc, poate determina creșteri semnificative ale glicemiei, conform unui experiment realizat de dr. Ancuta Leonte, medic specialist în diabet și nutriție. Testul a fost efectuat în condiții controlate, în care medicul a consumat o porție simplă de mămăligă, iar monitorizarea continuă a glicemiei a arătat o creștere importantă a nivelului de glucoză în sânge, cu implicații relevante pentru persoanele cu diabet sau care își urmăresc atent glicemia.
Dr. Ancuta Leonte a consumat 250 de grame de mămăligă caldă, preparată simplu din mălai, apă și sare, fără adaosuri. Conținutul de carbohidrați al porției a fost estimat la aproximativ 40 de grame. Testul a fost realizat pe stomacul gol, pentru a evalua impactul direct al mămăligii asupra nivelului glicemiei.
Monitorizarea continuă a glicemiei, realizată cu ajutorul unui senzor, a indicat o creștere rapidă a glucozei în sânge, cu un vârf de 80 mg/dl peste valoarea inițială, în decurs de o oră. Nivelul glicemiei a revenit la normal abia după aproximativ trei ore, semnalând un efect glicemic semnificativ al consumului de mămăligă simplă.
Specialiștii în nutriție recomandă ca mămăliga să fie consumată împreună cu alimente bogate în proteine și grăsimi, pentru a reduce impactul asupra glicemiei. Dr. Leonte subliniază că un test mai relevant ar presupune măsurarea glicemiei după o masă care să includă mămăligă și alte alimente, cum ar fi brânza și smântâna – combinații tradiționale în bucătăria românească.
Proteinele și grăsimile încetinesc absorbția carbohidraților, diminuând astfel creșterea glicemică. Același principiu se aplică și în cazul consumului de mămăligă alături de pește, carne sau ouă.
Un alt aspect evidențiat de specialiști este temperatura la care se consumă mămăliga. Similar altor alimente bogate în amidon, precum pâinea, cartofii, orezul sau pastele, mămăliga are un impact glicemic mai redus atunci când este servită rece.
„Nu este suficient să lăsați preparatul să ajungă la temperatura camerei după gătire, ci trebuie să îl păstrați în frigider. Dacă stă peste noapte la rece, amidonurile simple se transformă în amidonuri complexe, ceea ce determină o creștere mai lentă a zahărului din sânge. Preparatele pot fi apoi reîncălzite fără a pierde beneficiile acestui proces”, explică dr. Leonte.
Este important de menționat că fiecare persoană poate reacționa diferit la același aliment, motiv pentru care monitorizarea glicemiei rămâne cea mai sigură metodă de evaluare a efectului mămăligii asupra organismului. „Cel mai bine este ca diabeticii să-și monitorizeze glicemia după fiecare masă, pentru a identifica alimentele care provoacă variații semnificative”, recomandă specialistul.
Deși mămăliga simplă, consumată caldă și pe stomacul gol, produce creșteri rapide ale glicemiei, există modalități prin care acest efect poate fi atenuat:
Astfel, mămăliga nu trebuie exclusă din dieta persoanelor cu diabet, însă consumul său trebuie făcut cu prudență și în combinație cu alte alimente care să reducă impactul glicemic. „Dacă respectați aceste recomandări, puteți consuma mămăligă fără a provoca creșteri puternice ale glucozei în sânge. Este recomandat să mâncați mămăligă după ce a stat la rece o noapte și să o asociați cu preparate bogate în proteine și grăsimi”, concluzionează dr. Leonte.
În final, tradiționala mămăligă rămâne un aliment valoros, dar trebuie consumată inteligent, mai ales de persoanele cu diabet sau prediabet, pentru a evita oscilațiile mari ale glicemiei și pentru a menține un echilibru alimentar adecvat.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]