Noua lege a salarizării ar putea pune o presiune mai mare decât se estima inițial asupra bugetului României. Impactul financiar calculat a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să identifice măsuri pentru acoperirea unei diferențe de circa 4 miliarde de lei.
Într-o corespondență tehnică purtată cu autoritățile române, Comisia Europeană a indicat mai multe variante care ar putea contribui la compensarea costurilor suplimentare. Printre acestea se numără și posibilitatea extinderii contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor.
În prezent, pensionarii care au venituri din pensii mai mari de 3.000 de lei achită CASS pentru partea care depășește acest prag. Măsura este prevăzută să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2027.
Eventuala prelungire a acesteia nu este însă decisă de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că autoritățile române sunt cele care vor hotărî dacă măsura trebuie menținută și după termenul actual.
Potrivit acestuia, introducerea actualelor măsuri a contribuit la reducerea deficitului din sistemul asigurărilor de sănătate. În lipsa lor, deficitul ar fi fost mai mare cu aproximativ 4 miliarde de lei.
Pîslaru a precizat că Ministerul Finanțelor va trebui să analizeze situația și să decidă dacă este necesară prelungirea unor măsuri fiscale. Acesta a insistat că Bruxelles-ul nu stabilește modul concret în care România își gestionează bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
O altă problemă este diferența dintre estimările inițiale și costul rezultat din actuala variantă a legii salarizării.
Scenariul prudent discutat inițial indica un impact de aproximativ 8 miliarde de lei. Noile calcule duc însă costurile spre pragul de 12 miliarde de lei. Din acest motiv, ar trebui identificate surse pentru aproximativ 4 miliarde de lei suplimentare.
Comisia Europeană consideră că măsurile compensatorii ar trebui stabilite cel târziu în momentul adoptării legii și, de preferat, înainte ca noile prevederi salariale să intre în vigoare.
Experții europeni au semnalat și o neconcordanță între calculele folosite pentru estimarea impactului bugetar și prevederile efective din proiect.
Problema privește salariile din sistemul de sănătate, unde diferența dintre fișierul utilizat pentru calcule și textul proiectului ar avea un impact de aproximativ un miliard de lei.
Autoritățile trebuie, astfel, să clarifice costul final înainte de aplicarea majorărilor.
Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a proiectului a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Aplicarea ar urma să înceapă de la 4.000 de lei, iar ulterior valoarea ar putea ajunge la 4.100 de lei la rectificarea bugetară.
Potrivit ministrului, obiectivul este ca impactul total să rămână puțin sub pragul de 12 miliarde de lei, astfel încât să existe și o rezervă bugetară.
Situația finanțelor publice este urmărită atent atât de instituțiile europene, cât și de agențiile de rating și investitori. Din acest motiv, Guvernului i se solicită să prezinte măsuri clare prin care costurile suplimentare ale reformei salarizării să fie acoperite.
În paralel, experții europeni au solicitat și un calendar pentru plata arieratelor către magistrați.
În ceea ce privește posibilitatea reducerii unor salarii odată cu introducerea noii formule, Dragoș Pîslaru a respins acest scenariu și a susținut că proiectul conține un mecanism pentru protejarea veniturilor.
În cazul pensionarilor, deocamdată nu există o decizie privind extinderea CASS după 31 decembrie 2027. O eventuală continuare a măsurii va depinde de analiza Ministerului Finanțelor și de deciziile viitoare ale autorităților române.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]