Moștenitorii care nu acceptă succesiunea și nu o dezbat în termen de doi ani de la data decesului riscă să plătească un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite, pe lângă cheltuielile notariale obișnuite. În plus, aceștia nu pot dispune legal de bunurile respective până la dobândirea dreptului de proprietate, ceea ce înseamnă că nu pot vinde, dona sau închiria aceste bunuri.
Termenul de acceptare a moștenirii și consecințele neîndeplinirii acestuia
<pPotrivit articolului 1.103 din Codul Civil, dacă moștenirea nu este acceptată în termen de un an de la deschiderea succesiunii, persoana în cauză este considerată că a renunțat tacit la aceasta. Totuși, legea prevede mai multe excepții privind momentul de la care începe să curgă acest termen:
„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.”
Acceptarea moștenirii poate fi făcută expres sau prin fapte care indică acceptarea tacită. Odată acceptată, calitatea de moștenitor devine imprescriptibilă, adică nu mai poate fi pierdută în timp.
Succesiunea legală și testamentară
Succesiunea poate fi legală sau testamentară. În absența unui testament, se aplică regulile succesiunii legale, care împart moștenitorii în mai multe clase: descendenți, ascendenți privilegiați, colaterali privilegiați, ascendenți ordinari, colaterali ordinari și soțul supraviețuitor. Dacă există moștenitori din clasa I (copii, nepoți), cei din clasele următoare nu au drept la succesiune.
Testamentul este un act unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, stabilește modul de împărțire a patrimoniului său după deces, conform articolului 1.034 din Codul Civil:
„testamentul desemnează actul unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, stipulează situația patrimoniului său după ce va înceta din viață”.
Dobândirea dreptului de proprietate și procedura succesorală
Moștenitorii trebuie să se adreseze notarului sau instanței pentru a deveni proprietarii legali ai bunurilor moștenite. Dreptul de proprietate se dovedește prin certificatul de moștenitor emis de notarul public sau prin hotărârea judecătorească a instanței. Fără aceste documente, moștenitorii nu pot încheia acte juridice de dispoziție cu bunurile, cum ar fi vânzarea sau închirierea.
Procedura succesorală se poate desfășura la notar, dacă moștenitorii sunt de acord, iar acesta emite certificatul de moștenitor care stabilește cotele-părți. În caz de neînțelegeri privind compunerea patrimoniului, drepturile sau calitatea de moștenitor, instanța este cea care decide, iar dovada se face prin hotărâre judecătorească.
Taxele succesorale în 2024
Taxele notariale pentru succesiune variază în funcție de valoarea bunurilor. Pentru o moștenire evaluată la 100.000 de euro, taxa notarială este de aproximativ 3.112 lei. În cazul în care este necesară înscrierea unui imobil în cartea funciară, costurile cresc cu aproximativ 700-800 lei. Dacă succesiunea este dezbătută în instanță, taxele pot crește în funcție de durata procesului, numărul moștenitorilor și complexitatea cauzei.
De asemenea, un impozit suplimentar de 1% se aplică doar dacă succesiunea este realizată la mai mult de doi ani de la deces.
Documentele necesare pentru inițierea succesiunii
În 2024, pentru a demara procedura succesorală, sunt necesare următoarele acte:
- Certificatul de deces
- Actele de identitate ale moștenitorilor
- Actele de proprietate ale defunctului
- Testamentul, dacă există
Aceste documente se prezintă notarului public, care va evalua masa succesorală.
Calitatea de moștenitor și obligațiile aferente
Moștenitor poate fi o persoană fizică, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, sau o persoană juridică, cum ar fi o asociație, fundație sau instituție publică, cu condiția ca această calitate să fie menționată în testament.
Pe lângă bunurile moștenite, urmașii preiau și eventualele obligații financiare ale defunctului, ceea ce înseamnă că pot răspunde și pentru datoriile acestuia.
Ajutorul de înmormântare în 2024
Cuantumul ajutorului de înmormântare a crescut în acest an. Astfel, pentru decesul unui pensionar sau al unui asigurat, suma acordată este de 7.567 lei, iar în cazul decesului unui membru de familie al acestora, ajutorul este de 3.784 lei. Banii se acordă în maximum trei zile lucrătoare de la depunerea cererii la casa de pensii sau la instituția care gestionează bugetul pentru șomaj.
Un caz aparte a fost înregistrat în Vaslui, unde un cetățean a solicitat acordarea anticipată a ajutorului de deces, motivând: „La ce îmi trebuie bani pe lumea cealaltă? Eu îi vreau cât trăiesc”.
