Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Andrei, considerat Ocrotitorul României. Această dată marchează totodată debutul ciclului sărbătorilor de iarnă, fiind un moment în care dogma creștină se împletește cu ritualurile străvechi menite să aducă protecție și prosperitate, potrivit stiripesurse.ro.
Recunoscut drept „Cel dintâi chemat” la apostolie, Sfântul Andrei a propovăduit Evanghelia pe teritoriul actualei Dobroge, fiind văzut ca părintele spiritual al poporului român. Importanța sa a fost reconfirmată de Biserica Ortodoxă Română în 1995, când ziua a fost însemnată cu cruce roșie în calendar, iar doi ani mai târziu, Apostolul a fost proclamat oficial ocrotitor al țării.
În conștiința populară, sărbătoarea este suprapusă peste „Ziua Lupului”. Tradiția spune că în această perioadă bariera dintre lumea fizică și cea nevăzută slăbește, iar spiritele rele devin mai active. Din acest motiv, gospodarii pun în practică diverse obiceiuri de apărare.
Unul dintre cele mai răspândite ritualuri este punerea grâului la încolțit în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Obiceiul cere ca fiecare membru al familiei să își pregătească propriul vas cu grâu. Modul în care acesta crește până la Anul Nou este considerat un semn pentru viitor: un grâu des și verde prevestește un an îmbelșugat, sănătate și noroc, simbolizând renașterea naturii.
Pentru protecția casei împotriva strigoilor, elementul central este usturoiul. Oamenii obișnuiesc să ungă pragurile ușilor și pervazurile ferestrelor cu usturoi sau să atârne funii la intrări, creând astfel un scut simbolic împotriva energiilor negative care ar putea pătrunde în locuință în această noapte magică.
Tinerile care doresc să își cunoască viitorul recurg la practici de divinație specifice. Cel mai cunoscut obicei este punerea unui fir de busuioc sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul. De asemenea, predicțiile meteorologice se fac cu ajutorul a 12 cepe, care corespund lunilor anului următor; starea acestora până la Crăciun indică dacă lunile respective vor fi ploioase sau secetoase.
Masa de Sfântul Andrei include preparate cu semnificație ritualică. Printre acestea se numără „Turtuca de Andrei”, coaptă din ingrediente simple, și „Covașa”, un preparat fermentat din mălai și făină, oferit vecinilor pentru belșug. Nelipsită este coliva, simbol al legăturii dintre cei vii și cei adormiți, care este dusă la biserică pentru a fi sfințită.
Pe plan spiritual, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și citesc acatistul sfântului pentru a cere ocrotire divină. Sărbătoarea este și un prilej de caritate, românii fiind îndemnați să ofere alimente și sprijin persoanelor vârstnice sau celor nevoiași, continuând astfel misiunea de ajutorare a aproapelui promovată de Sfântul Apostol Andrei.
