Procedura de succesiune, esențială pentru transferul legal al bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii săi, începe obligatoriu la Primărie, nu direct la notar, așa cum este adesea perceput. Primăria are rolul de a verifica documentele și de a emite actele administrative necesare, fără de care notarul nu poate continua procesul și nu poate elibera certificatul de moștenitor.
Importanța Primăriei în deschiderea succesiunii
Deschiderea succesiunii la Primărie reprezintă prima etapă administrativă a procesului, care nu implică împărțirea efectivă a bunurilor. Instituția verifică documentele, confirmă datele persoanei decedate și emite documentele premergătoare necesare pentru continuarea procedurii la notar.
Primăria nu stabilește cotele de moștenire și nu eliberează certificate de moștenitor, însă fără actele emise aici, notarul nu poate deschide legal succesiunea. Un document esențial este certificatul de atestare fiscală, care atestă că defunctul nu are datorii către bugetul local.
Etapele administrative – de la Primărie la notar
Primăria este punctul de plecare în procesul de succesiune, unde se solicită actele de stare civilă ale defunctului și ale moștenitorilor (certificate de naștere, căsătorie și deces), precum și actele de proprietate ale bunurilor ce urmează a fi moștenite. Secretarul consiliului local are obligația legală să întocmească „sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale”, cunoscută sub denumirea de Anexa 24.
Acest document conține informații esențiale despre defunct, moștenitori și bunurile acestuia și este transmis notarului care va analiza și finaliza procedura. Astfel, Anexa 24 devine primul pas oficial în procesul de moștenire.
După verificarea completă a documentelor, acestea sunt înaintate notarului competent din localitatea în care persoana decedată și-a avut ultimul domiciliu. Dacă dosarul este complet, procedura poate fi finalizată în câteva zile.
Documentele necesare pentru succesiune în 2025
Moștenitorii trebuie să depună următoarele documente pentru a începe procedura succesorală:
- actele de identitate ale tuturor moștenitorilor;
- certificatul de deces al defunctului (original);
- certificatele de naștere și căsătorie ale moștenitorilor;
- actele de proprietate ale bunurilor (case, terenuri, conturi bancare etc.);
- certificatul de atestare fiscală, emis de Primărie;
- testamentul, dacă există;
- Anexa 24 – sesizarea emisă de Primărie pentru deschiderea succesiunii.
Notarul verifică aceste documente și stabilește masa succesorală, adică totalitatea bunurilor și datoriilor lăsate de defunct.
Durata și costurile deschiderii succesiunii
Primăria are un termen de până la 30 de zile pentru verificarea documentelor și emiterea actelor necesare. Ulterior, notarul poate finaliza succesiunea, cu condiția să nu existe litigii între moștenitori.
Costurile procedurii variază în funcție de valoarea bunurilor. Conform grilei notariale din 2025, pentru un imobil evaluat la 100.000 de euro, taxa succesorală este de aproximativ 6.000 de lei. La aceasta se adaugă costurile de înscriere în cartea funciară, în jur de 800 de lei.
Un aspect important este termenul legal: dacă succesiunea nu este finalizată în maximum doi ani de la data decesului, moștenitorii trebuie să plătească un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor moștenite.
Drepturile legale ale moștenitorilor
Codul Civil stabilește ordinea moștenitorilor în funcție de gradul de rudenie astfel:
- Clasa I: copiii defunctului, nepoții și strănepoții;
- Clasa a II-a: părinții, frații și surorile;
- Clasa a III-a: bunicii și străbunicii;
- Clasa a IV-a: unchii, mătușile și verii primari.
În toate cazurile, soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă parte din moștenire, proporțional cu clasa de rudenie a celorlalți moștenitori.
Gestionarea neînțelegerilor între moștenitori
În cazul apariției unor conflicte legate de bunuri sau cote de moștenire, procedura este transferată de la notar la instanța de judecată. Numai judecătorul poate decide împărțirea averii sau vânzarea anumitor bunuri pentru împărțirea valorii în bani.
De asemenea, anumite persoane pot fi excluse de la moștenire dacă au săvârșit fapte grave împotriva defunctului, precum tentativă de omor, acuzații calomnioase sau nedeclararea unei crime de care aveau cunoștință.
Moștenirea sub beneficiu de inventar
Pentru a evita plata datoriilor defunctului din averea personală, moștenitorii pot accepta moștenirea „sub beneficiu de inventar”. Astfel, răspund doar până la valoarea bunurilor moștenite. Spre exemplu, dacă moștenesc o casă evaluată la 100.000 de lei, dar datoriile sunt de 150.000 de lei, vor plăti doar până la suma de 100.000 de lei.
Alternativa donației pentru evitarea succesiunii
Mulți români aleg să doneze bunurile moștenitorilor în timpul vieții pentru a evita birocrația și costurile procedurii succesorale. Donația se realizează la notar, iar beneficiarul devine proprietar imediat, fără a mai fi necesară deschiderea succesiunii.
Concluzii
Deschiderea succesiunii la Primărie reprezintă primul pas indispensabil pentru obținerea legală a moștenirii. Fără documentele emise de administrația locală, notarul nu poate continua procedura. În 2025, procesul a fost simplificat, însă este esențial ca moștenitorii să acționeze prompt, să depună toate documentele necesare și să finalizeze succesiunea în termenul legal de doi ani.
Astfel, transmiterea bunurilor se realizează corect și fără litigii, iar moștenitorii pot beneficia pe deplin de averea lăsată de cei dragi.
