Foarte mulți români obișnuiesc să își facă semnul crucii atunci când trec pe lângă o biserică, indiferent dacă se află în mașină, pe jos sau în mijloacele de transport în comun. Acest gest, cu o semnificație profundă, reprezintă o mărturie a credinței și o apropiere simbolică de Dumnezeu, potrivit tradiției și învățăturilor Bisericii Ortodoxe.
Semnificația gestului de a face cruce la trecerea pe lângă biserică
<pÎn spațiul public, atunci când oamenii fac acest gest, unii privesc cu dezaprobare, însă cei care se închină își exprimă astfel credința și respectul față de Casa lui Dumnezeu. Conform basilica.ro, închinarea la trecerea prin fața unei biserici nu este doar un obicei, ci o dovadă vie a credinței personale, chiar dacă nu este reglementată formal prin vreun text scris.
Când este recomandat să ne facem cruce?
Biserica recomandă credincioșilor să recurgă la semnul crucii nu doar la trecerea pe lângă o biserică, ci și în alte momente încărcate de semnificație spirituală. Astfel, este indicat să ne închinăm atunci când auzim clopotele bisericii, la trecerea unui cortegiu funerar, în timpul furtunilor cu tunete și fulgere sau când ne aflăm în situații dificile, precum rătăcirea în întuneric.
De asemenea, se recomandă acest gest la primirea veștilor tulburătoare, când cineva vorbește despre nenorociri, la începutul și sfârșitul mesei, la începerea unui lucru important sau înainte de a porni într-o călătorie.
Rădăcinile istorice ale semnului crucii
Semnul crucii este o practică străveche, ce datează din perioada Sfinților Apostoli. Tertulian, în lucrarea sa „De corona” (capitolul 3), afirmă că „la fiecare pas și la fiecare faptă ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci” (Migne, P.L., II, col. 99).
Crucea este omniprezentă în viața Bisericii: se află pe vârfurile turlelor și clopotnițelor, în cimitire sub care cei răposați așteaptă învierea, pe vasele și odăjdiile sfințite, iar multe biserici sunt chiar zidite în formă de cruce. De asemenea, cărțile bisericești abundă în cântări dedicate Sfintei Cruci.
Crucea ca simbol de protecție împotriva răului
Un alt aspect fundamental al semnului crucii este puterea sa de a alunga diavolul. Așa cum câinele fuge de bățul cu care a fost lovit, tot așa și diavolul se teme de cruce, care îi amintește înfrângerea suferită prin jertfa lui Hristos.
În cuvintele Sfântului Ioan Damaschin, „Crucea este pavăza, arma și semnul de biruință împotriva diavolului”. Biserica Ortodoxă cântă cu evlavie: „Doamne, armă asupra diavolului crucea Ta ai dat-o nouă, că se îngrozește și se cutremură, necutezând a căuta spre puterea ei”.
