Pe 14 martie 2025, Biserica Ortodoxă celebrează Sărbătoarea Sfântului Cuvios Benedict de Nursia, un moment important în calendarul liturgic ortodox.
Sfântul Cuvios Benedict: Viața și moștenirea sa
Născut în anul 480 în provincia Nursia, Sfântul Cuvios Benedict provenea dintr-o familie bogată și a avut o soră geamănă renumită pentru viața sa duhovnicească. Părinții, dorind să-l ofere cele mai bune condiții pentru educație, l-au trimis la Roma, însoțit de doica sa.
În capitala Imperiului Roman, el a studiat retorică și drept, domenii ce i-au deschis multe oportunități. Cu toate acestea, Benedict simțea că nu înainta pe calea spirituală așa cum își dorea, motiv pentru care s-a retras într-un loc numit Efide, unde s-a stabilit într-o peșteră din munții Subiaco. Timp de trei ani, el a trăit în izolare, dedicându-se meditației și rugăciunii.
După moartea neașteptată a egumenului mănăstirii Vicovaro, monahii l-au chemat să le devină îndrumător. Aici, comportamentul său strict i-a determinat pe unii dintre ei să încerce să-l otrăvească. Dezamăgit, Benedict a părăsit acea mănăstire și s-a reîntors în peștera sa, dar ucenicii săi au început să-l caute și să solicite îndrumarea lui.
Pentru a răspunde cererii tot mai mari, Sfântul Cuvios Benedict a construit o mănăstire, iar mai târziu a fondat doisprezece mănăstiri, fiecare având câte doisprezece monahi. În anul 530, după ce a avut câteva neînțelegeri cu un preot local, el s-a refugiat în Monte Cassino, unde a întemeiat o nouă mănăstire pe ruinele unui vechi templu.
Predicții și trecerea în veșnicie
Cu șase zile înainte de a muri, Sfântul Cuvios Benedict și-a prevestit sfârșitul, având astfel timp să își sape mormântul. La 14 martie 543, el a trecut la cele veșnice în Mănăstirea Monte Cassino, având 63 de ani, conform tradițiilor ortodoxe.
Rugăciunea zilei pentru Sfântul Cuvios Benedict de Nursia
De 14 martie, îi poți adresa o rugăciune Sfântului Cuvios Benedict:
„O, Sfinte al lui Dumnezeu și făcătorule de minuni Benedicte, cine va putea cu adevărat să spună ostenelile tale cele din toată viața ta? De aceea mai mult te-ai sârguit de a ascunde isprăvile cele duhovnicești decât a le arăta. Ai urât slava lumii și ai fugit de dânsa până ce Dumnezeu a binevoit a te descoperi și la vreme a te pune în sfeșnicul Bisericii Sale spre folosul monahilor și al tuturor creștinilor. Cu multe daruri de la Dumnezeu ai fost împodobit și ca un soare duhovnicesc în lume ai strălucit. Te-ai arătat desăvârșit în lucrarea tuturor faptelor bune și prin pilda vieții, mai mult decât prin vorbe, pe ucenicii tăi la calea mântuirii i-ai povățuit. Tu, pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit și, crucea ostenelilor și a răbdării o ai dus până la sfârșit. Aceasta înțelegând, noi nevrednicii, despre sfânta ta viață și crezând că mare îndrăzneală ai către Prea Bunul Dumnezeu, venim cu rugăminte către tine, să te rogi, ca prin mila Domnului și prin sfintele tale rugăciuni, să dobândim milă și iertare în toată viața noastră, în vremea sfârșitului și în ziua judecății de apoi. Amin.”
