Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut luni seară că s-a gândit de mai multe ori să renunțe la funcția pe care o deține, în contextul tensiunilor generate de măsurile de austeritate aplicate în sistemul educațional. Totuși, acesta a sugerat că nu intenționează să părăsească prea curând Parlamentul.
Daniel David: „Demisia mea s-a cerut din ianuarie”
Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Daniel David a explicat motivele care l-au determinat să ia în calcul demisia. „De ce eu, ca ministru, trebuie să iau aceste măsuri? M-am gândit de mai multe ori să renunț. Demisia mea s-a cerut din ianuarie, de când am venit ministru. Eu am zis că am venit pentru o Românie euro-atlantică, am fost criticat. Dacă demisia mea ar rezolva bugetul de două miliarde, cu plăcere mi-aș da demisia”, a afirmat ministrul Educației.
Promisiuni anterioare privind menținerea personalului și a salariilor
Ironia situației este dată de declarația făcută de același ministru în iulie 2025, când susținea că, indiferent de măsurile adoptate, nu vor exista disponibilizări în educație și cercetare și nici nu vor fi reduse salariile. „Eu am spus foarte clar, iar premierul ştie, că are demisia mea pe masă: am spus că pe termen scurt, indiferent ce facem cu măsurile pe care le luăm şi ce gânduri avem, din educaţie şi cercetare nu dăm oameni afară, în alte sisteme vedeţi că discută despre disponibilizări. În plus, noi nu tăiem salariile. Nu am vorbit de venituri, repet vorbim de salarii”, a declarat Daniel David în urmă cu aproximativ o lună.
Cu toate acestea, creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii titulari ar putea conduce la scăderi salariale, deși măsura a fost justificată de ministru ca o metodă de eficientizare a resurselor.
Măsurile aprobate în Parlament cu impact asupra profesorilor
- Creșterea normei didactice: Norma săptămânală a profesorilor titulari crește de la 18 la 20 de ore, ceea ce implică recalcularea normei lunare de salarizare de la 72 la 80 de ore. Această modificare poate duce la scăderea veniturilor, eliminarea unor posturi și dificultăți în mobilitatea personalului didactic.
- Eliminarea burselor de reziliență și de performanță: Criteriile pentru bursa de merit au fost modificate, astfel încât nu mai beneficiază toți elevii cu media peste 9,50 și până la 30% din clasă, ci doar cei din primii 15% ai clasei cu cel puțin media 9,00. Bursa de reziliență, acordată elevilor cu media 7, a fost desființată.
- Reducerea plății cu ora: Suma plătită pentru orele suplimentare a fost redusă aproape la jumătate, ajungând să fie mai mică decât plata unei ore din norma de bază, ceea ce afectează posibilitatea profesorilor de a-și suplimenta veniturile.
- Comasarea unităților de învățământ: Rețeaua școlară va fi reorganizată prin unificarea școlilor mici (sub 500 de elevi) sau suprapuse administrativ, ceea ce va conduce la dispariția unor posturi didactice, administrative și funcții de conducere. Ministrul estimează că vor fi afectați aproximativ 900 de directori.
- Creșterea numărului de elevi per clasă: Se permite depășirea pragurilor legale cu 2-4 elevi în anumite cazuri „justificate”, pentru a reduce costurile, fără o analiză clară asupra impactului asupra calității predării și a încărcării profesorilor.
- Eliminarea unor beneficii salariale: Voucherele de vacanță sunt eliminate temporar, indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii sub 6.000 lei net, iar primele de carieră didactică și profesională sunt suspendate, ceea ce conduce la scăderi ale veniturilor nete anuale.
- Blocarea titularizărilor și angajărilor pentru 2026: Deși angajările pentru 2025 sunt în curs, după o perioadă de blocaj, ministrul a emis o ordonanță de urgență pentru deblocarea acestora. Totuși, angajările se fac pe posturi vechi, cu norma de 18 ore, iar pe noile condiții – cu mai puține școli, elevi mai numeroși în clasă și norma de 20 de ore – nu este clar dacă aceste posturi vor mai fi ocupate.