Cristian Lica, fondatorul celebrului Muzeu al Kitsch-ului Românesc, a încetat din viață în timpul unei expediții în jurul lumii. Cunoscut pentru prezența sa activă în mediul online și pentru pasiunea de a explora destinații inedite, antreprenorul a fost cel care a pus bazele spațiului expozițional din Centrul Vechi al Capitalei, unde prezenta într-o notă ironică obiecte emblematice din istoria recentă a României.
Tragedia s-a produs în New York, unde Cristian Lica a suferit un infarct în somn. Acesta se afla în plină desfășurare a proiectului său ambițios, intitulat „Ground the World”, prin care își propusese să facă înconjurul planetei folosind exclusiv mijloace de transport terestre, fără a apela la zboruri cu avionul.
Aventura sa a început în luna ianuarie a acestui an, cu o călătorie cu autocarul spre Istanbul. Traseul a continuat prin Iran, Asia Centrală, China, Asia de Sud-Est și Australia, ajungând ulterior în Statele Unite ale Americii. Din nefericire, parcursul său s-a oprit brusc în metropola americană, în timp ce documenta experiențele sale de călător.
În cadrul postărilor sale, Cristian Lica a descris pe larg experiența traversării Americii, oferind detalii despre diferitele modalități de transport și atmosfera locală:
„Ziua 111. Cum vizitezi America? Cel mai banal mi se pare să o faci cu avionul. New York – LA – Miami. Zbori dintr-un stat în altul, schimbi atmosfera, dar nu prea simți schimbarea. Vizitezi preponderent centrele orașelor mari, care, până la urmă, arată toate la fel, mănânci în același tip de locuri și faci cam același gen de poze cu zgârie-nori. E o experiență mișto, dar parcă una incompletă.
O variantă completă este cu mașina. Societatea americană iubește turismul auto, așa că, în America, ajungi cu ușurință cu mașina peste tot: la Monument Valley, la Yellowstone sau la Mount Rushmore. Șoselele sunt bune, benzina a fost mereu ieftină, iar moteluri sunt peste tot. În plus, senzația de libertate absolută pe care ți-o dă o plimbare cu mașina prin America este neprețuită.
O experiență și mai interesantă, atunci când vizitezi America, este cea cu RV-ul. Recreation Vehicle sau motorhome — acele mașini mari, cu rulota încorporată, cu care merg americanii în vacanțe. Varianta e ideală pentru că poți parcurge rutele legendare ale Americii — Pacific Highway, Death Valley sau Route 66 — și poți opri și dormi unde vrei. Mă rog, nu chiar unde vrei, dar găsești locuri mișto unde să parchezi RV-ul: pe marginea canioanelor, pe malul Pacificului sau lângă cascada Niagara.
În călătoria asta am experimentat și traversarea Americii cu trenul. Și e mișto și experiența asta — parcă mergi printr-o Americă cinematografică, retro. Însă nu e nici lux, nici viteză, nici mare tehnologie în trenurile americane. Nici prea multe rute. Pe vremuri, la începuturile modernității, americanii au fost deschizători de drumuri în industria feroviară. Însă traficul de pasageri a început să scadă încă din anii 1920, pe fondul apariției pe scară largă a mașinilor. Transportul de marfă merge bine și astăzi, însă, mai ales după apariția zborurilor regulate, trenul a rămas ultima variantă pentru pasageri.
Noroc cu populația Amish, că ei nu zboară cu avionul. Iar trenurile sunt pline de ei. (Amish sunt o comunitate de americani conservatori care resping modernitatea, inclusiv aparatele de zbor.) Falimentul a fost confirmat în 1971, odată cu înființarea Amtrak, compania de stat care a preluat serviciile feroviare de pasageri. Compania are pierderi de aproape 1 miliard pe an și oricum are review-uri foarte proaste, pe care le pot confirma și eu. Însă motivele sunt valide: Amtrak nu deține infrastructura, liniile propriu-zise, iar traficul feroviar este gândit în primul rând pentru marfă, nu pentru pasageri. Amtrak există doar ca să existe.
Totuși, să mergi cu trenul prin America e scump — cam 100 de dolari pentru 8 ore. Dar, în felul ăsta, vezi toată țara pe geam, îi observi tiparele și îi cuprinzi proporțiile. În schimb, o experiență turistică mult subestimată este să te plimbi cu metroul prin marile metropole americane: Los Angeles, Chicago, New York. O astfel de aventură este un spectacol continuu, aproape grandios.
Un vagon de metrou este ca un refugiu pentru homeless. Grupuri mari de băiețași par că locuiesc acolo, în vagon. Sau par că au venit la o petrecere. Se ascultă muzică la maximum, se fumează iarbă, se bea și se face caterincă. Cei care stau în picioare și se uită în jos sunt pe fentanil. Iar cei câțiva călători răzleți care merg spre casă par niște ciudați care nu se pot nicidecum încadra în peisajul general. Mai ales noaptea, orice vagon de metrou din Chicago poate fi considerat muzeu în aer liber’, spunea Cristian Lica.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, Cristian Lica a devenit o figură publică recunoscută odată cu lansarea Muzeului Kitsch-ului Românesc. Proiectul a atras atenția presei internaționale și a devenit rapid un punct de interes pentru turiștii care vizitau Bucureștiul, oferind o perspectivă relaxată asupra culturii populare și a nostalgiei ultimelor decenii.
În ultimii ani, acesta s-a dedicat explorărilor documentate, dorind să prezinte lumea dintr-o perspectivă diferită. Proiectul „Ground the World” reprezenta punctul culminant al pasiunii sale pentru călătorii și dorința de a experimenta diversitatea culturală la firul ierbii.
Anunțul decesului a fost făcut de fosta sa soție, Laura Vasilescu, alături de care Cristian Lica avea două fiice. Aceasta a confirmat vestea tragică printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale:
„Vă anunț cu tristețe că ultima călătorie a lui Cristian Lica (tatăl fetelor mele) s-a sfârșit aseară la New York. Ne-a făcut tuturor ultima glumă, de data aceasta macabră: a făcut infarct în somn. Medicii au încercat resuscitarea, dar nu au mai putut face nimic, din păcate. A plecat în ultima călătorie călător… Vă voi anunța detalii ulterior. Dumnezeu să-l odihnească”, a transmis fosta soție a antreprenorului.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]