Milioane de români care trăiesc în diaspora riscă să piardă proprietățile lăsate moștenire de familie din cauza lipsei de informare și a nerespectării unor termene legale stricte. Cazul lui Ciprian, un român stabilit în Milano de 14 ani, este simptomatic pentru această situație. După decesul mamei sale, acesta a cheltuit peste 4.000 de euro și a pierdut opt luni în instanțe deoarece nu a deschis succesiunea la timp, permițând unei alte rude să revendice bunurile.
Potrivit datelor publicate de Redactia.ro, în România există aproximativ 1,8 milioane de imobile și terenuri care au cel puțin un moștenitor legal stabilit în afara granițelor. Multe dintre aceste succesiuni rămân nefinalizate ani de zile, lăsând bunurile într-o „zonă gri” juridică.
Cea mai mare capcană pentru românii din străinătate o reprezintă termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală. Conform legislației, un moștenitor are la dispoziție, în principiu, un singur an de la data decesului pentru a accepta moștenirea. În caz contrar, acesta poate fi considerat străin de moștenire, iar statul sau alte rude pot revendica bunurile.
Regulamentul European nr. 650/2012 a clarificat normele privind succesiunile internaționale, însă mulți cetățeni nu cunosc prevederile acestuia. Deși legea aplicabilă este, de regulă, cea a statului unde defunctul își avea reședința obișnuită, procedurile pot fi demarate de la distanță.
„Dacă știam că am un an la dispoziție și că pot face totul printr-un avocat fără să vin în țară, rezolvam în două săptămâni”, a declarat Ciprian pentru sursa citată. El a reușit să recupereze casa părintească doar după un proces obositor cu un unchi care se declarase unic moștenitor.
O problemă majoră este identificată în cazul terenurilor agricole. Valorile acestora au crescut semnificativ, un lot de două hectare putând ajunge la 30.000-50.000 de euro, însă mulți proprietari din acte sunt decedați de decenii, iar urmașii lor din diaspora nu au făcut demersurile legale de preluare.
Pentru a evita pierderea patrimoniului, experții recomandă cinci pași esențiali: identificarea proprietăților și a actelor în prealabil, acționarea în maximum 30 de zile de la deces, utilizarea mandatului notarial la distanță prin consulate sau notari locali, verificarea datoriilor atașate moștenirii și prudență maximă înainte de semnarea oricărui act de renunțare.
Un testament redactat din timpul vieții poate elimina până la 90% din complicațiile juridice ulterioare, facilitând transferul proprietăților către cei vizați, fără ca aceștia să fie nevoiți să parcurgă drumuri inutile sau să plătească taxe suplimentare substanțiale.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]